Crăciunul alb va deveni din ce în ce mai mult o amintire nostalgică, pe măsură ce emisfera nordică va avea din ce în ce mai puține zile de iarnă cu zăpadă din cauza schimbărilor climatice, Europa încălzindu-se cel mai rapid.
Raportul din 17 decembrie al institutului de cercetare Climate Central, cu sediul în SUA, susține că schimbările climatice provocate de om au făcut ca mai mult de o treime din cele 123 de țări și aproape jumătate din cele 901 orașe studiate să piardă echivalentul a cel puțin o săptămână de zile sub zero grade Celsius în decursul unui deceniu.
Analiza se bazează pe temperaturile minime zilnice care acoperă lunile decembrie-februarie – aproximativ durata iernii din emisfera nordică – din 2014 până în 2023, relatează AFP.
Aceste minime au fost apoi comparate cu o simulare a unei clime fără efectele de încălzire ale utilizării pe scară largă a cărbunelui, petrolului și gazului.
S-a constatat că schimbările climatice au determinat o creștere deosebită a numărului de zile de iarnă peste zero grade în Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Danemarca și statele baltice au fost cele mai afectate.
„Zăpada, gheața și temperaturile scăzute care obișnuiau să fie semnele distinctive ale sezonului de iarnă dispar rapid în multe locuri, amenințând ecosistemele, economiile și tradițiile culturale”, a declarat Kristina Dahl, vicepreședinte pentru știință al Climate Central.
Potrivit unui studiu din 2021 publicat în revista Hydrology and Earth System Sciences, numărul zilelor cu zăpadă din Alpi se va reduce la jumătate până în 2100 dacă emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate.
Dahl a precizat că „zilele geroase de iarnă sunt esențiale pentru menținerea zăpezii și a gheții, pentru recreere și sporturi de iarnă, pentru refacerea stratului de zăpadă care alimentează sursele de apă dulce și pentru menținerea ciclurilor de viață ale plantelor, animalelor și insectelor”.
Vremea rece ajută la controlul populațiilor de insecte purtătoare de boli, cum ar fi țânțarii și căpușele, în timp ce iernile mai scurte încurajează răspândirea polenului – și, prin urmare, a alergiilor.
Climate Central a avertizat că iernile mai calde ar putea afecta și agricultura, în special cultivarea fructelor care necesită perioade reci prelungite, precum merele și piersicile.