Probabil că cel mai mare șoc al acestui an turbulent pentru investitori este faptul că prețul aurului nu a explodat.
După ce a urcat la 2.052 de dolari pe uncie pe 8 martie, a alunecat acum la aproximativ 1.850 de dolari – o scădere vertiginoasă de 9,8%.
Aurul se află în teritoriu de corecție, ceea ce este ciudat, având în vedere că timp de mii de ani a fost văzut ca un refugiu sigur în vremuri dificile, iar acestea sunt, fără îndoială, vremuri tulburi.
Majoritatea experților în investiții spun că fiecare portofoliu are nevoie de aur pentru a se proteja împotriva activelor mai riscante, cum ar fi acțiunile. Atunci când piețele bursiere își pierd strălucirea, aurul strălucește de obicei. Dar nu și anul acesta.
De asemenea, aurul este adesea considerat o acoperire împotriva inflației, dar creșterea fulminantă a prețurilor de consum nu l-a ridicat.
Doi factori au făcut ca metalul prețios să nu găsească o cerere prea mare și nici să protejeze în fața tendințelor inflaționiste.
„În primul rând, deținerea aurului nu implică dobândă, așa că pare mai puțin atractivă pe măsură ce randamentul obligațiunilor crește”, spune Fawad Razaqzada, analist de piață la City Index, citat de The National.
Al doilea factor este dolarul american. Fiind monedă de rezervă a lumii, s-a dovedit cel mai de încredere depozit de valoare.
Până în acest an, bancnota verde a crescut cu 10,27% față de yenul japonez (un alt presupus refugiu sigur), cu 5,82% față de euro și cu 5,17% față de francul elvețian (de asemenea, un refugiu sigur).
Prețul aurului este în dolari americani și acest lucru îl face mai scump pentru investitorii internaționali care îl cumpără folosind alte valute, ceea ce comprimă cererea.
Cu toate acestea, alți economiști, precum Paul Jackson de la compania americană Investo, susțin că rolul aurului ca “diversificator de portofolii” este mai important ca niciodată, în condițiile în care războiul din Ucraina se prelungește și crește volatilitatea economică și politică.