Mafie și cutremure: podul Strâmtorii Messina, provocarea Italiei

De atâtea decenii se vorbește despre construirea unui pod care să lege Sicilia de continentul italian, încât proiectul a devenit sinonim cu visul irealizabil.

Guvernul Giorgia Meloni a sporit recent autonomia fiscală a regiunilor, ceea ce, aproape sigur, va avantaja mai mult nordul decât sudul. Podul strâmtorii Messina promite contrariul: este un simbol naționalist care unește țara și arată sudului că Romei îi pasă, relatează UnHerd. UE apreciază ideea, deoarece ar completa coridorul său scandinav-mediteranean.

13,5 miliarde de euro

Arhitecții se gândesc la un pod lung de 3,6 kilometri, delimitat de două turnuri principale mai înalte decât Turnul Eiffel. Cu trei benzi pentru vehicule în fiecare direcție și cale ferată pe mijloc, ar putea trece 6 000 de vehicule pe oră și 200 de trenuri pe zi.

În 2006, s-a calculat că va costa 3,9 miliarde de euro; în 2011, această cifră a explodat la 8,5 miliarde de euro. În prezent, se ridică la 13,5 miliarde.

„Nu va lega doar două coaste, ci și două mafii”

Principala obiecție nu este costul uriaș, ci inevitabilitatea ca părți din buget să fie sifonate de mafiile siciliene și calabreze: Cosa Nostra și ‘Ndrangheta. Luigi Ciotti, militant antimafia, a avertizat că podul „nu va lega doar două coaste, ci și două mafii”.

Această infiltrare criminală ia sute de forme: investiții financiare, servicii de curierat, furnizare de materii prime, securitate, terasamente, îndepărtarea deșeurilor. Fiecare aspect al unui proiect major este vulnerabil în fața mafiilor: acestea pot face ca totul să meargă bine sau pot provoca complicații timp de decenii.

Risc seismic ridicat

Dar obiecțiile față de pod merg mult mai departe. Strâmtoarea Messina este clasificată cu un risc seismic ridicat. În decembrie 1908, un cutremur cu magnitudinea 7,1 a ucis aproximativ 80 000 de oameni și a provocat tsunami care au devastat zonele de coastă din apropiere.

La 3 mai, Ordinul Inginerilor din Messina a publicat o scrisoare deschisă în care afirmă că, deși podul ar trebui construit, există „îngrijorări profunde” cu privire la superficialitatea măsurilor de protecție împotriva cutremurelor.

Un proiect vechi

O parte din problemă este că proiectul podului este vechi: consorțiul Eurolink a câștigat licitația în 2005 cu un proiect al regretatului William Brown, care datează din 1993. Brown rămâne un arhitect admirat – el a fost responsabil pentru podurile Severn, Humber și Forth Road din Regatul Unit și pentru multe altele din întreaga lume. Însă traveea centrală a podului său italian urmează să fie cu peste un kilometru mai lungă decât orice altă travee de pod din lume.

în Italia au avut loc dezastre de infrastructură. În august 2018, podul Morandi din Genova s-a prăbușit, provocând 43 de morți. În 2014, la doar nouă zile după ce a fost inaugurat, viaductul Scorciavacche din Sicilia a cedat și el.

Compania Bolognetta, responsabilă de construcția viaductului, este membră a Muratori Cementisti, care deține o cotă de 13% din consorțiul Eurolink. Nici ceilalți giganți ai construcțiilor implicați în proiect nu sunt renumiți pentru probitatea lor. În 2022, firma spaniolă de construcții Sacyr, care deține 18,7% din proiectul Eurolink, a fost amendată – împreună cu alte firme – cu peste 200 de milioane de euro de către autoritatea spaniolă de reglementare antitrust pentru trucarea licitațiilor publice între 1992 și 2017.

Lucrările la podul Messina ar fi trebuit să înceapă luna aceasta, dar în aprilie Ministerul Mediului a solicitat 239 de documente suplimentare pentru a clarifica o serie de aspecte critice. S-a dovedit că documentul privind impactul asupra mediului, de 318 pagini, prezentat de firma Stretto di Messina, s-a bazat pe statistici neactualizate.

Și mai este și strămutarea localnicilor: în Torre Faro din Sicilia și Villa San Giovanni din Calabria, aproximativ 400 de case vor fi demolate în total.