Lupta împotriva criminalității cibernetice sau supraveghere globală?

Membrii ONU finalizează un tratat internațional foarte criticat.

Proiectul de text urmărește să „combată mai eficient criminalitatea informatică” și să consolideze cooperarea internațională în acest domeniu, însă criticii săi denunță un domeniu de aplicare mult mai larg.

„Convenția  Națiunilor Unite împotriva criminalității informatice” este rezultatul unei inițiative a Rusiei, care, în 2017, a trimis Secretarului General al ONU o scrisoare conținând un proiect de tratat în acest domeniu.

Doi ani mai târziu, în ciuda opoziției din partea Statelor Unite și a Europei în special, Adunarea Generală a ONU a înființat un comitet interguvernamental însărcinat cu elaborarea tratatului, relatează AFP. Dar, după șapte sesiuni de negocieri, criticile plouă asupra proiectului de text, care urmează să fie supus aprobării statelor membre la sfârșitul acestei ultime reuniuni de două săptămâni la New York.

Lacune semnificative

Deși cea mai reventă versiune „conține unele îmbunătățiri”, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului rămâne îngrijorat de lacunele semnificative, multe clauze nerespectând standardele internaționale.

„Aceste lacune sunt deosebit de problematice în contextul utilizării deja extinse a legilor privind criminalitatea cibernetică existente în unele jurisdicții pentru a restricționa excesiv libertatea de exprimare, a viza vocile disidente și a interfera în mod arbitrar cu viața privată”.

Pentru directorul ONG-ului Human Rights Watch, Tirana Hassan, tratatul „seamănă cu un tratat de supraveghere globală”. Domeniul de aplicare este prea extins, reflectat în subtitlul „infracțiuni comise prin intermediul sistemelor de informare și comunicare”.

„Tratatul prezentat ONU spre adoptare nu este, de fapt, deloc un tratat împotriva criminalității cibernetice. Seamănă mai degrabă cu un tratat de supraveghere globală”, a declarat Hassan. O alianță neobișnuită, această poziție este împărtășită de marile companii de tehnologie, cum ar fi Microsoft, care spune că preferă „niciun acord decât un acord prost”.

Nick Ashton-Hart, conducătorul delegației Cybersecurity Tech Accord, care reunește peste 100 de companii din acest sector, a recunoscut că „există o nevoie de mai multă cooperare în domeniul criminalității informatice pentru majoritatea statelor, în special pentru țările în curs de dezvoltare”.  Se poate realiza prin intermediul Convenției de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică sau al Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate.

Dacă nu există nicio îmbunătățire substanțială, CTA   va solicita statelor să nu semneze sau să nu ratifice tratatul. Rusia, la rândul său, și-a apărat viziunea asupra textului. „O atenție excesivă acordată dispozițiilor convenției privind drepturile omului va îngreuna considerabil cooperarea internațională și va bloca de fapt activitatea de cooperare între agențiile de aplicare a legii ale statelor”, a scris delegația rusă, acuzând Occidentul că se folosește de această chestiune pentru a „politiza discuțiile”.