În cazul în care Barbie ar fi o femeie adevărată, nu ar putea să meargă. Capul ei enorm s-ar lăsa în față pe gâtul ei filiform, gleznele ei mici s-ar îndoi sub picioarele alungite și ar fi nevoită să se deplaseze în patru labe.
În viitorul film Barbie, Margot Robbie reușește să imite zâmbetul personajului ei, dar nici măcar ea nu poate imita proporțiile ciudate ale păpușii. Imitatori mai aventuroși au încercat.
Se zvonește că așa-numitei „Barbie din blocul estic” – o moldoveancă în vârstă de 37 de ani pe nume Valeria Lukianova, una dintre dependentele de chirurgia plastică supranumite „Barbie umane” – i-au fost scoase coaste și i-au fost tăiate pleoapele în eforturile sale de a arăta cât mai mult posibil ca personajul real (sau, mai degrabă, ireal).
Acesta este un exemplu extrem, dar mai îngrijorătoare este tendința de bază, subliniază The Spectator. O generație crescută pe rețelele de socializare aderă la un anumit ideal de frumusețe. Într-o epocă în care editarea fotografiilor este foarte răspândită, tot mai mulți oameni încep să își editeze propria persoană prin chirurgie plastică. Asociația Britanică a Chirurgilor Esteticieni Plasticieni (BAAPS) spune că în 2022 au fost efectuate 600 de proceduri cosmetice pe săptămână(!), de două ori mai multe decât în anul precedent.
Obsesia aspectului fizic
Pe stradă, reclamele care oferă botox, liposucție și transfer de grăsime își fac loc alături de ofertele de zâmbet perfect sau de bronz pe tot parcursul anului. Operațiile la nas, mărirea sânilor și abdominoplastia se alătură unei noi game de tehnici popularizate de influencerii de pe Instagram și de posturile de televiziune.
„Nasul Barbie”, potrivit unei clinici turcești, constă în „modelarea unui nas mic și elegant, cu curbe netede și o evaziune din altă lume, ca și cum ar proveni dintr-o fantezie de basm”.
Procedura cu cea mai rapidă ascensiune este “ridicarea” fundului, sau Brazilian Butt Lift(BBL). Reprezintă o combinație de liposucție și repoziționare a grăsimii, rezultând un volum suplimentar, curbe definite și lifting. Și este, din ce în ce mai mult, o piață globală. Turcia se poziționează ca lider în Europa, oferind BBL la aproximativ o treime din prețul din Marea Britanie.
Un studiu realizat în Statele Unite arată o „creștere exponențială” la nivel mondial a numărului de adolescenți de doar 15 ani(!) care solicită consultații pentru proceduri cosmetice, determinată, de o „obsesie pentru aspectul fizic”.
Dacă frumusețea este văzută ca ceva ce se poate cumpăra, nu ca ceva cu care te naști, rezultatul poate fi o cursă a obsesiei. Botoxul este vândut ca făcând parte din trusa de machiaj a unei fete („Nu este diferit de rimel și fard de obraz”, spunea o reclamă). De fiecare dată când un nou exemplu de tehnologie de înfrumusețare ajunge pe piață, acesta este preluat de influencerii care îl promovează milioanelor lor de urmăritori.
Femeile descoperă brusc că un regim de frumusețe „normal” depășește cu mult manichiura și vopseaua de păr și include acum deplasări regulate la o sală de operații, la un cost de zeci de mii de euro pe an.
Într-un fel, Barbie amintește de o lume mai inocentă, în care copiii se jucau cu păpuși fără să se gândească vreodată că ar putea sau ar trebui să arate ca ele. Dar adolescenții cresc acum făcând schimb de fotografii editate unul cu celălalt. Sunt crescuți într-o lume în care o anumită estetică pare să fie cheia pentru orice: statut, statură, prietenii, perspective, valoare.