După un scurt răgaz la sfârșitul lunii iulie și începutul lui august, dolarul american a continuat să urce, atingând cel mai puternic nivel din ultimele două decenii în raport cu un coș de monede.
Euro a scăzut luni sub 99 de cenți americani, cel mai abrupt picaj din ultimele două decenii, în condițiile în care criza energetică din Europa agravează efectele inflației în creștere. Se pregătește și lira sterlină?
Există două motive principale pentru forța dolarului în acest an: diferențele dintre ratele dobânzilor și perspectivele de creștere economică. Rezerva Federală a fost mult mai agresivă în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor decât alte bănci centrale de pe piețele dezvoltate, majorându-le cu 225 de puncte de bază în acest an (până la 2,5%), comparativ cu 50 de puncte de bază ale Băncii Centrale Europene (până la zero) și cu 150 de puncte de bază ale Băncii Angliei (până la 1,75%).
Sectorul de producție din SUA s-a extins din nou în august, iar piața muncii rămâne, de asemenea, foarte puternică, cu 315.000 joburi adăugate. În schimb, perspectivele pentru economia Regatului Unit( ca și cea a zonei euro) sunt relativ sumbre.
Lira sterlină a slăbit în raport cu dolarul în ultimele săptămâni, coborând la niveluri care au fost văzute ultima dată în perioada pandemiei, martie 2020.
S-a vorbit tot mai des despre faptul că va ajunge la paritate cu dolarul în următoarele luni, deoarece perspectivele economiei britanice continuă să se deterioreze.
Gospodăriile se vor confrunta cu o creștere de 80% a costurilor cu energia începând cu luna octombrie, iar alte creșteri de prețuri sunt probabile atunci când plafonul prețurilor la energie va fi ajustat din nou în ianuarie 2023, ceea ce va duce la o inflație deja ridicată și mai mare.
Într-adevăr, așteptările privind inflația în Regatul Unit au continuat să crească, iar firmele se așteaptă acum la o creștere a salariilor de 5,5% în anul următor, cu mult peste ținta de 2% stabilită de Banca Angliei.