AcasăDIVERSEIpocrizia emisiilor. România, în primele 10 țări la consumul de energie verde

Ipocrizia emisiilor. România, în primele 10 țări la consumul de energie verde

România s-a situat pe locul 10 în UE la consumul de energie din surse regenerabile în 2022, cu 44% din total, înaintea unor state dezvoltate precum Franța, Italia, Olanda sau Spania. Potrivit Eurostat, ritmul de creștere a energiei eoliene și fotovoltaice în Uniunea Europeană a fost unul foarte lent, astfel că, față de 2021, majorarea a fost de doar 1,1%, departe de țintele asumate pentru 2030.

Pusă la colț de Comisia Europeană și forțată să-și închidă aproape toate capacitățile de cărbune, România stă, de fapt, mult mai bine la emisii decât multe alte state europene dezvoltate. Astfel, la consumul de energie electrică din surse regenerabile, România s-a clasat, în 2022, pe locul 10 în UE, cu 44%.

Dintre statele membre ale Uniunii Europene, peste 70 % din energia electrică consumată în 2022 a fost generată din surse regenerabile în Austria (74,7 %), Danemarca (77,2 %) și Suedia (83,3 %). Consumul de energie electrică din surse regenerabile a fost ridicat și în Portugalia (61,0 %), Croația (55,5 %), Letonia (53,3 %) și Spania (50,9 %), reprezentând mai mult de jumătate din energia electrică consumată. La celălalt capăt al scalei, ponderea energiei electrice din surse regenerabile a fost de 15 % sau mai puțin în Malta (10,1 %), Ungaria (15,3 %), Cehia (15,5 %), Luxemburg (15,9 %) și Cipru (17,0%). Mai puțină energie verde decât România au utilizat și țări dezvoltate precum Franța, Italia, Olanda, Spania sau Belgia. Conform electricitymaps.com, la 27 decembrie 2023, România folosea 19,78% energie nuclear, 5,49% eoliană, 9,2% solar, 28,09% hidroenergie, 24,53% gaz, 0,62% biomasă și doar 12,3% cărbune.

Creștere de doar 1,1%

Uniunea Europeană a atins o cotă de 23,0 % din consumul final brut de energie din surse regenerabile în 2022, cu aproximativ 1,1 puncte procentuale mai mare decât în ​​2021, precizează Eurostat. În ciuda acestei creșteri, ponderea de 23,0 % rămâne cu aproape 20 de puncte procentuale sub ținta UE pentru 2030, care a fost revizuită în creștere de la 32% la 42,5% (în vederea creșterii acesteia la 45%) prin Directiva UE 2023/2413 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

”Prin urmare, țările trebuie să-și intensifice eforturile pentru a se conforma cu traiectoria specificată în Planurile lor naționale pentru energie și climă cerute de Regulamentul 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea pentru climă. Suedia este lider în rândul țărilor UE, cu aproape două treimi (66,0 %) din consumul final brut de energie în 2022 provenind din surse regenerabile. Suedia s-a bazat în principal pe hidrocarburanți, eolian, biocombustibili solizi și lichizi, precum și pe pompe de căldură. Urmează Finlanda (47,9 %), bazându-se, de asemenea, pe hidrocarburanți, eolian și biocombustibili solizi, înaintea Letoniei (43,3 %), care depindea în principal de hidrocarburanți”, arată Eurostat.

Progrese slabe

În 2022, energia regenerabilă a reprezentat 24,8 % din consumul total de energie pentru încălzire și răcire în UE. În România, procentul a fost de 26,2% în 2022, în scădere față de 27,2% în 2010, de 26,7% în 2014 sau de 26,8% în 2016. Pe de altă parte, 9,6% din energia regenerabilă a fost utilizată în activitățile de transport, în condițiile în care UE a convenit să stabilească un obiectiv comun de 29 % pentru ponderea energiei regenerabile (inclusiv biocombustibili lichizi, hidrogen, biometan, electricitate „verde” etc.) utilizate în transport până în 2030. În statele membre ale UE, ponderea energiei regenerabile în consumul de combustibil pentru transport a variat de la maxime de 29,2 % în Suedia și 18,8 % în Finlanda, până la mai puțin de 5 % în Croația (2,4 %), Letonia (3,1 %) și Grecia (4,1 %). România a avut un procent de 8,2%, mai mult decât țări precum Irlanda, Cehia, Ungaria, Polonia sau Cipru, situându-se pe locul 15 în UE.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.