Campania „No Plane, No Gain” a industriei avioanelor private subliniază productivitatea și beneficiile acestor zboruri.
Și, judecând după creșterea bruscă a vânzărilor de avioane de ocazie anul trecut și după numărul record de zboruri private europene din această vară,clienții înțeleg foarte bine atracția de a evita infernul călătoriilor comerciale.
Cu toate acestea, fie din cauza lăudăroșeniei vedetelor de pe Instagram, fie din cauza site-urilor care urmăresc proprietarii miliardari, cum ar fi I Fly Bernard (Arnault), aviația de afaceri pierde bătălia cu relațiile publice. Care este problema? Amprenta sa ecologică supradimensionată.
Politicienii ecologiști din Franța cer interzicerea totală a acestor avioane, care deseori zboară goale și produc de câteva ori mai multe emisii pe persoană și pe distanță decât zborurile comerciale.
O interdicție este puțin probabilă, având în vedere că în Franța se află sediul Airbus SE și Dassault Aviation SA (producătorul avioanelor Falcon); Paris și Nisa sunt, de asemenea, printre cele mai aglomerate destinații europene pentru zborurile cu avioane private.
Guvernul francez ia în considerare noi taxe și reglementări asupra industriei și intenționează să consulte partenerii europeni cu privire la această problemă în toamnă.
Penalizarea călătoriilor risipitoare și promovarea avioanelor și a combustibililor cu emisii reduse de carbon poate ajuta operatorii de avioane private să-și păstreze licența socială uzată.
Desigur, avioanele private reprezintă doar 0,04% din emisiile globale, dar au o importanță simbolică uriașă. Guvernele cu greu pot îndemna publicul să polueze mai puțin atunci când cei bogați fac ce vor.
Pe termen scurt, combustibilul sustenabil pentru aviație (SAF), care poate fi produs din uleiuri și grăsimi reziduale sau din energie electrică regenerabilă, reprezintă cea mai fezabilă modalitate de curățare a industriei, potrivit Bloomberg.
Deși este de cel puțin două ori mai scump decât carburantul obișnuit pentru avioane, disponibilitatea SAF se îmbunătățește datorită unor companii precum Neste Oyj din Finlanda.
Programele inovatoare de tip „book-and-claim” permit clienților să cumpere credite SAF chiar și atunci când combustibilul nu este depozitat la punctul de plecare. Din ce în ce mai mult, clienții din aviația privată nu mai au nicio scuză pentru a nu plăti prima pentru un combustibil cu emisii reduse de carbon.
Uniunea Europeană a stabilit obiective pentru adoptarea SAF, iar Legea privind reducerea inflației a administrației Biden prevede credite fiscale pentru a stimula dezvoltarea acesteia. (Amestecul de SAF cu kerosenul obișnuit este limitat la 50%, dar industria își propune să certifice avioanele pentru 100% SAF).
Prin urmare, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnologic, ar trebui să existe o dată mai rapidă de eliminare treptată a zborurilor private alimentate cu combustibili fosili, asemănătoare cu interdicțiile privind mașinile cu motoare cu combustie anunțate de către o serie de guverne, care ar trebui să intre în vigoare în jurul anului 2035.
Începând de anul viitor, Europa intenționează să aplice o taxă pe combustibil tuturor călătoriilor de afaceri și de agrement cu avionul privat, însă aceasta se aplică doar zborurilor intraeuropene, iar cota de impozitare este stabilită la un nivel destul de scăzut.
O taxă pe biletele de avion privat, calculată în funcție de greutatea aeronavei și de lungimea rutei, așa cum a propus Elveția în 2020, merită, de asemenea, să fie luată în considerare.
Costul mai mare al zborurilor private nu va schimba prea mult comportamentul miliardarilor, dar veniturile pot fi folosite cel puțin pentru a finanța eforturile de decarbonizare.