Inteligența artificială, viitorul artei?

Domeniul a început să atragă un interes uriaș în rândul colecționarilor  – și etichete de preț chiar mai mari la licitații.

Artista argentiniană Sofia Crespo, care a creat lucrările cu ajutorul inteligenței artificiale, face parte din mișcarea „arte generative”, unde oamenii creează reguli pentru computere care apoi folosesc algoritmi pentru a genera noi forme, idei și modele.

Artistul și programatorul american Robbie Barrat a vândut în martie, la Sotheby’s, pentru suma de 821.000 de dolari, o lucrare intitulată Nude Portrait #7 Frame #64.

Colecționarul Jason Bailey a spus că arta generativă este „ca un balet între oameni și mașini”.Dar scena incipientă ar putea fi deja pe punctul de a suferi o schimbare majoră, pe măsură ce companiile de tehnologie încep să lanseze instrumente de inteligență artificială care pot crea imagini fotorealiste în câteva secunde.

În zilele noastre, artiștii digitali lucrează cu supercomputere și sisteme cunoscute sub numele de rețele adversariale generative, sau GAN, pentru a crea imagini mult mai complexe.

GAN-urile sunt seturi de inteligențe artificiale concurente – una dintre ele generează o imagine pornind de la instrucțiunile care îi sunt date, iar cealaltă acționează ca un gardian(gatekeeper), judecând dacă rezultatul este corect.

Dar artiști precum Crespo și Barrat insistă că omul este în continuare esențial în proces, chiar dacă metodele lor de lucru nu sunt tradiționale.

Atât Google, cât și OpenAI își promovează meritele unor noi instrumente despre care spun că aduc fotorealism și creativitate fără a fi nevoie de cunoștințe de programare.

Au înlocuit GAN-urile cu modele de inteligență artificială mai ușor de utilizat, numite „transformatoare”, care sunt capabile să convertească discursul cotidian în imagini.

OpenAI se laudă că instrumentul său Dall E 2 poate oferi orice scenariu în orice stil artistic, de la maeștrii flamanzi la Andy Warhol.

Deși apariția inteligenței artificiale a dus la temeri că oamenii vor fi înlocuiți de mașini în domenii de la asistența clienților până la jurnalism, artiștii văd evoluțiile mai mult ca o oportunitate decât o amenințare.

Camille Lenglois de la Centrul Pompidou din Paris – cea mai mare colecție de artă contemporană din Europa – a minimizat, de asemenea, orice idee că artiștii erau pe cale să fie înlocuiți de computer.

Ea a subliniat că dispozitivele nu au  „capacitatea critică și inovatoare”. „Abilitatea de a genera imagini realiste nu face pe cineva un artist.”