La sfârșitul lunii februarie, directorul adjunct al tehnologiei din SUA, Lynn Parker, a călătorit la Paris cu o misiune. Venise la o întâlnire cu alți oficiali guvernamentali la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și dorea să răspândească vestea că a sosit momentul ca Occidentul să își unească forțele și să bată China la scrierea regulilor globale pentru inteligența artificială –AI.
Pledoaria lui Parker a fost o surpriză pentru alții – Casa Albă respinsese o prezentare similiară a Franței și Canadei în timpul unei reuniuni G7 susținând că regulile internaționale pentru AI ar fi “premature” și ar “împiedica inovarea”. Dar ambițiile flagrante ale Chinei de a deveni lider mondial în AI au alarmat de atunci factorii de decizie din SUA. Beijingul nu numai că a vărsat miliarde în cercetarea și dezvoltarea AI, dar rapoartele au sugerat, de asemenea, că guvernul chinez o folosește pentru a construi un stat de supraveghere atotvăzător. Și devenea din ce în ce mai clar că, pe măsură ce uriașii tehnologici ai țării își exportau tehnologia în întreaga lume, China urmărea ca ideile sale să devină standarde internaționale.
Acest lucru a convins SUA că, în ciuda diferențelor cu aliații săi cu privire la normele necesare, țările occidentale ar trebui să se unească pentru a se asigura că companiile lor, mai degrabă decât cele de la Beijing, au rămas în fruntea dezvoltării AI. În iunie 2020, SUA au anunțat că toți membrii G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) plus Australia, Coreea de Sud, Singapore, Mexic, India, Slovenia și UE vor lansa o alianță denumită Parteneriatul Global pentru Inteligența Artificială (GPAI). Pe măsură ce inteligența artificială schimbă societățile din întreaga lume, acest acord, precum și OECD, au apărut ca ariile cheie pentru ca SUA, Europa și alte țări occidentale să își unească forțele și să vină cu standarde globale pentru AI.
Cine se atinge de giganții tehnologici?
Chiar și așa, guvernele implicate în GPAI recunosc că pentru a reglementa industria globală a AI sunt necesare reguli internaționale – reguli care sunt deseori elaborate în organisme de stabilire a standardelor în care China a fost deosebit de activă în ultimul deceniu. Beijingul și-a împins în special ideile în cadrul Internet Engineering Task Force, o organizație internațională care dezvoltă protocoale de bază pentru internet; și organisme tehnice de stabilire a standardelor, cum ar fi Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor a Organizației Națiunilor Unite. Pentru a contracara aceste eforturi, Occidentul încearcă să-și construiască propria comunitate și pare să fi găsit-o la OCDE. În mai 2019, organizația a lansat propriile sale orientări generale pentru utilizarea și implementarea AI, primul acord internațional privind AI aprobat de administrația Trump.
În plus – și cu binecuvântarea Casei Albe – OCDE a lansat în februarie o inițiativă de monitorizare și dezvoltare a celor mai bune practici în guvernarea AI. O reuniune GPAI este programată în decembrie, dar găsirea de poziții comune nu va fi ușoară. Potrivit politico.eu, serie de conversații cu oficiali și membri numiți, desfășurate cu condiția anonimatului, sugerează că nu se va lucra la niciun instrument legal în fața poziției marilor corporații precum Google, Facebook și Apple în SUA sau Tencent și Alibaba în China. „Regulile pentru AI sunt, de fapt, scrise de cele mai mari companii de tehnologie care au cea mai mare cercetare în acest domeniu, cele mai mari bazine de date și cea mai mare conexiune cu un număr de oameni care sunt furnizorii de date”, a spus Mark Surman, directorul executiv al Fundației Mozilla.