Cauta

Inteligența artificială, jucăria Ursulei von der Leyen

UE nu va deveni competitivă decât în momentul în care birocrații de la Bruxelles vor înțelege că inteligența artificială reprezintă strategia vitală în compeția geoeconomică, nu o jucărie pentru șefa lor

Oficialii Comisiei Europene sunt acum dornici să demonstreze companiilor de tehnologie și investitorilor că Uniunea Europeană poate fi un loc minunat pentru afaceri.

Inovația în domeniul IA a luat locul reglementării  ca subiect de discuție de când președinta CE, Ursula von der Leyen, și-a început noul mandat de cinci ani în decembrie. Ea  a văzut în inteligența artificială o potențială baghetă magică pentru revigorarea economiei europene, relatează Politico. Așa să fie?

Europa nu se poate pune cu SUA și Deep Seek

Realitatea este că președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a dublat eforturile pentru a câștiga cursa globală a inteligenței artificiale prin reducerea normelor și sprijinirea investițiilor mari. Ce șanse are tehnologia europeană în fața Deep Seek? Modelul chinez de IA este deja considerat un schimbător de jocuri. Normele legii UE privind inteligența artificială au reprezentat o problemă pentru companiile de tehnologie.

În 2024, von der Leyen a declarat că ”trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a deveni un lider mondial în inovarea IA”. Această sarcină a fost încredințată noii responsabile a Comisiei pentru tehnologie, Henna Virkkunen din Finlanda.

Dar SUA găzduiește cei mai importanți furnizori de modele, cum ar fi seria GPT a OpenAI, Google Gemini și Claude(Anthropic). De asemenea, aici se află cei mai mari furnizori de cloud din lume – Amazon, Microsoft, Google – și gigantul de cipuri de inteligență artificială Nvidia. Întreprinderile europene au fost chiar foarte lente în a utiliza tehnologia, doar 13 % dintre acestea adoptând IA.

Banii vorbesc mai tare decât regulile, mai ales când vine vorba de planul masiv de investiții al SUA în hardware pentru inteligență artificială. UE va întâmpina dificultăți în a se alinia, deoarece bugetele țărilor membre rămân sub presiune, iar eforturile de a deschide piețele de capital pentru investitori stagnează.

„Trebuie să cheltuiți mulți bani, iar ceea ce cheltuim acum este total insuficient”, a declarat Axel Voss, un deputat german din Parlamentul European, care conduce lucrările privind normele UE în materie de răspundere pentru IA.

Virkkunen a anunțat o investiție de 1,5 miliarde de euro în șapte supercomputere optimizate pentru inteligența artificială, jumătate din această sumă fiind finanțată de UE. SUA pun la bătaie 500 de miliarde de dolari(proiectul Stargate).

Pentru Kent Walker, principalul lobbyist al Google, normele UE pentru cele mai avansate modele de inteligență artificială reprezintă un „pas în direcția greșită” pentru orice efort al blocului comunitar de a ajunge din urmă rivalii mondiali. Joel Kaplan, Chief Global Affairs Officer al Meta, a avertizat că Europa va pierde oportunitățile pe care le aduce IA, din cauza reglementărilor.

UE nu va deveni competitivă decât în momentul în care birocrații de la Bruxelles vor înțelege că inteligența artificială reprezintă strategia vitală în compeția geoeconomică, nu o jucărie pentru șefa lor.

Ultimele stiri

  • Cine vrea Al Treilea Război Mondial? Luptă și România, dar pe datorie
  • MAGA vs Inteligența Artificială
  • Eduard Ștefan, aur la New York și un simbol al viitorului României. De ce a fost inclus în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”
  • Percheziții la o companie aeriană care ducea mercenarii lui Potra în Congo (surse)/Dosar de evaziune fiscală. Prejudiciul, estimat la 12 milioane de lei
  • Cum reacționează piața petrolului la războaie, tensiuni geopolitice și sancțiuni
  • Mișcarea ca terapie socială: cum grupurile de alergare și fitness redefinesc conexiunea în era digitală 
  • Proteste masive, haos pe străzi. Franța, paralizată de mișcarea „Blocăm tot”/ Sute de persoane reținute – VIDEO
  • Europa sabotează negocierile privind războiul din Ucraina?
  • Trump se scarpină cu mâna UE
  • BNS: Cum a pierdut statul român 1,7 miliarde de euro din contracte de achiziții militare prin neaplicarea clauzei de tip ,,offset”
  • Exit mobile version