insula-iubiriiJur că n-am crezut vreodată că o să mă uit la televizor și o să fiu făcută proastă doar pentru că nu dau bine pe TikTok. Dar exact asta face Insula iubirii; îți bagă în față un etalon ridicol de frumusețe, superficialitate și falsitate, și-ți zice: dacă n-ai silicoane, zâmbet stil Dorian Popa și o carieră în influenkerit, n-ai ce căuta aici.
Mă uit la episodul din 22 iulie 2025 și mă întreb sincer: cine, în mintea lui întreagă, a decis că ăsta e divertisment?
Insula iubirii – realitate falsificată și prostie filtrată
Dacă în trecut ni se vindea ideea de „test al fidelității”, acum emisiunea e doar o înșiruire de zâmbete forțate, lacrimi la comandă și replici învățate de pe TikTok. Fetele plâng de parcă urmează să fie deportate în Siberia, nu să stea o lună într-un resort din Thailanda cu tipi pe care abia i-au cunoscut.
Dar stați! Nu voiați să veniți? Nu v-a obligat nimeni! Să nu mai aud „nu vreau să ne despărțim”, că vă aștepta șampania, nu camera de interogatoriu.
Când selecția pentru ispite devine insultă colectivă la Insula Iubirii
Mai grav e altceva: Insula iubirii insultă, fără rețineri, o întreagă populație. Pentru că dacă nu ești „perfectă” vizual, dacă nu ai peste 1,75 m și un trecut semi dubios, nu te ia nimeni în calcul. Cine stabilește standardul ăsta bolnav de „așa arată o ispită”? Emisiunea asta nu doar că promovează toxicitatea, dar o și embalează ca „maturitate emoțională”.
Scopul ispitei: nu să te ispitească, ci să-și găsească bărbatul
Peste jumate dintre „ispite” declară senin că au venit să nu plece singure. Dar… nu erați ispite? Ați înțeles greșit emisiunea sau v-ați înscris la „Casa Iubirii” și v-au trimis din greșeală în Thailanda? Pe bune, dacă vreți să plecați cu cineva de mână, mergeți la „Mireasă pentru fiul meu” sau deschideți Tinder, nu umpleți o emisiune despre „testul relațiilor” cu discursuri despre „iubirea adevărată”.
România, prinsă între matrimoniale și două silicoane
Când vezi asemenea spectacol, îți dai seama cât de rău s-a degradat televiziunea. Insula iubirii nu e doar penibilă, e și periculoasă pentru că formează percepții greșite. E la același nivel prost ca și Casa Iubirii sau Mireasă pentru fiul meu, doar că acum e învelit în palmieri și prosecco.
Asta e televiziunea anului 2025: lacrimi de fațadă, scandal la comandă și influenceri de carton care cred că dacă au plâns pe plajă și-au câștigat un loc în istoria divertismentului.
Iar dacă vă întrebați de ce nu mai există cultură în grila TV, uitați-vă la emisiunea asta. Asta am ajuns: un popor care se uită la oameni care se smiorcăie în direct că i-au trimis să bea prosecco la soare.
Problema e ca ceea ce analizați dvs. și mai comentăm și noi, despre această subcultura și altele, pur și simplu nu sunt băgate în seamă de nimeni, ba mai mult unii își laudă audiențele la astfel de exhibiții. Fenomenul, mi se pare ireversibil, sunt generațiile pierdute, sunt indivizii generației analfabeților funcționali, sunt pierduții alianțelor nefirești la conducere, sunt…în limbaj mai din „dosul blocurilor”, fiii ploii.