Termenul „francofonie” a apărut spre sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a descrie ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Dobândeşte semnificaţia cunoscută până astăzi, când, câteva decenii mai târziu, francofonii realizează existenţa unui spaţiu lingvistic propice schimburilor culturale. În 1970 a fost creată Organizaţia Internaţională a Francofoniei, care reuneşte state şi guverne de pe cinci continente ce au în comun afinitatea pentru limba franceză. Aceasta a devenit în decursul timpului un actor multilateral important și un model de diversitate, orientat tot mai mult spre acțiunea politică vizând democratizarea şi stabilitatea spaţiului francofon, drepturile omului, promovarea culturii și educației în limba franceză și domeniul digital. România a devenit membru cu drepturi depline al acestei structuri în 1993 (la Sommet-ul din Mauritius).
Prima mare organizație non-guvernamentală a instituțiilor de limbă franceză a fost Asociația universităților parțial sau în întregime de limbă franceză (AUPELF), creată în 1961, și redenumită Agenția universitară a Francofoniei. AUF reprezintă cea mai importantă rețea din lume a unităților de învățământ superior și de cercetare, reunind peste 1000 de universități și centre de cercetare științifică care folosesc limba franceză, în 119 țări. AUF (cu sediul la Montreal) acționează pentru o francofonie universitară dedicată dezvoltării economice, sociale și culturale și sprijină instituțiile de învățământ superior și de cercetare pentru a face față a 3 provocări majore: calitatea instruirii, cercetarea și guvernanța universită-ții; integrarea profesională a absolvenților; implicarea în dezvoltarea generală a societăților. Este important de menționat că unul din cele 10 birouri regionale ale AUF, respectiv cel al Europei Centrale și Orientale se află la București, creat în 1994, evidențiind astfel importanța strategică pe care România o are pentru promovarea valorilor francofone în regiune.
Din punct de vedere cronologic, legăturile dintre România și Franța au o tradiție îndelungată și dincolo de francofonia istorică, literară sau artistică, România s-a axat în ultimele decenii pe cultivarea francofoniei economice, numărul de companii franceze, belgiene, elvețiene sau canadiene crescând de la an la an. Acest progres a avut loc datorită faptului că România este un promotor activ recunoscut al francofoniei și valorilor sale, fiind implicată major în promovarea limbii franceze și a învățământului în limba franceză. Francofonia universitară din România este deosebit de dinamică în cadrul unei rețele de 47 de universități și institute de cercetare membre ale AUF – unul dintre ele derulat la Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu predare în limbi străine (FABIZ), programe de studii în limba franceză (licență, masterat și doctorat).
Predarea limbii franceze rămâne o prioritate pentru România iar cunoașterea acesteia le poate înlesni tinerilor beneficierea de oportunități de studiu și profesionale unice: burse de studiu la universități francofone (unele programe desfășurându-se în colaborare cu companii), burse și concursuri de cercetare, burse pentru stagii (culturale sau profesionale). Întreaga implicare pe care România o are în vederea promovării limbii franceze și francofoniei îşi arată deja efectele pozitive: tinerii care vorbesc fluent limba franceza au un avantaj competitiv pe piaţa muncii şi beneficii financiare mai mari.
Viitorul francofoniei în România este unul pozitiv, însă este esențial să se continue acţiuni în comun, să se unească eforturile diferitelor instituții și întreprinderi din ambele țări, iar demersurile de colaborări să fie constante şi pe termen lung.
Prof.univ.dr. Violeta Mihaela Dincă