Așa-zisele soluții climatice nu duc la reducerea emisiilor și pot crește stresul termic asupra comunităților și lanțurilor troficeLuna trecută, un consiliu municipal din California a votat în unanimitate pentru oprirea unui experiment privind o potențială tehnologie de „fixare a climei”.
Experimentul, pe care cercetătorii universitari îl începuseră deja, presupunea pulverizarea de particule de sare de mare în norii de deasupra golfului San Francisco. Potricit Financial Times, era menit să testeze dacă norii ar putea reflecta mai multă lumină solară în spațiu și, astfel, să răcească clima locală.
Măsura luată de consiliul municipal din Alameda urmează abandonării, la începutul acestui an, a unui proiect al Universității Harvard de a elibera particule de sulf în stratosfera de deasupra Suediei.
Există motive întemeiate pentru care experimentele de geoinginerie de acest tip stârnesc suspiciuni: clima este complexă și ar putea exista consecințe, deoarece perspectiva unor soluții rapide nu înseamnă obligatoriu reducerea emisiilor.
Proiectul Marine Cloud Brightening
A fost coordonat de Universitatea din Washington, iar raționamentul a fost simplu: norii care conțin mai puține particule mari tind să fie mai puțin reflectorizanți decât norii cu concentrații mai mari de particule fine. În consecință, planul prevedea pulverizarea de particule fine de sare de mare în nori de pe USS Hornet, un portavion dezafectat, și încercarea de a măsura efectul de răcire.
Consiliul municipal a exprimat îngrijorări justificate: echipa de cercetare nu obținuse permisiunea prealabilă; transparența și responsabilitatea au fost considerate insuficiente.
Săptămâna trecută, Scripps Institution of Oceanography din San Diego a publicat o cercetare de modelare care sugerează că astfel de experimente ar putea funcționa pe termen scurt, dar, pe termen lung, va crește în cele din urmă stresul termic asupra comunităților și lanțurilor trofice.
Acesta este un exemplu de „gestionare a radiației solare”, o abordare care include scheme precum vopsirea acoperișurilor în alb și planuri la scară mai mare de a arunca sulfați în stratosferă pentru a imita răcirea globală cauzată de erupțiile vulcanice.
Încărcarea stratosferei cu sulfați ar putea fi catastrofală
Un lucru este clar: așa-zisele soluții climatice nu duc la reducerea emisiilor. Încărcarea stratosferei cu sulfați ar putea fi catastrofală – testarea echivalează cu implementarea, existând riscul încălzirii bruște atunci când particulele se risipesc. Mai există o posibilitate terifiantă: o națiune să utilizeze în secret această tehnologie pentru propriile interese.
Un astfel de scenariu, care comportă riscul unor precipitații necuantificate în teritoriile învecinate, este de domeniul coșmarurilor geopolitice. Anul trecut, US National Oceanic and Atmospheric Administration a demarat proiectul Sabre de caracterizare a particulelor din stratosferă. Acesta va sta la baza oricăror eforturi viitoare de geoinginerie – și ar trebui să detecteze semnele de desfășurare suspectă.
În schimb, ideea unui experiment la scară mică, bine monitorizat și controlat, ale cărui rezultate să fie împărtășite în mod deschis, global și echitabil, pare mai viabilă. Trebuie să știm în special dacă geoingineria este un eșec, o ultimă soluție care ar trebui eliminată.
