Generația Z se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate niveluri de epuizare profesională din ultimele decenii, iar datele internaționale arată că această categorie de vârstă resimte stresul mai intens decât orice altă generație activă pe piața muncii.
Generația Z și explozia cazurilor de epuizare profesională
Un val de studii recente confirmă că epuizarea a devenit o realitate prezentă mult mai devreme în viața profesională a angajaților din Generația Z. În Statele Unite, un sondaj realizat pe 2.000 de adulți arată că un sfert dintre respondenți se declară epuizați înainte de a împlini 30 de ani, un prag alarmant pentru forța de muncă tânără.
Un raport similar din Marea Britanie, derulat pe o perioadă de 18 luni după pandemia de COVID-19, arată că 80% dintre tinerii din Generația Z au experimentat forme de burnout, depășind semnificativ nivelurile raportate de alte categorii de vârstă.
La nivel global, un sondaj desfășurat în 11 țări, pe un eșantion de peste 13.000 de angajați și manageri din prima linie, arată că 83% dintre tinerii din Generația Z se simt epuizați, comparativ cu 75% dintre ceilalți angajați.
Burnout-ul în Generația Z: un stres considerat „imposibil de gestionat”
Un alt studiu internațional privind bunăstarea emoțională indică faptul că aproape un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani se confruntă cu un „stres imposibil de gestionat”. Totodată, 98% dintre aceștia semnalează cel puțin un simptom de burnout, ceea ce confirmă presiunea constantă exercitată asupra generației aflate la început de carieră.
Specialiștii explică faptul că burnout-ul este rezultatul unui dezechilibru profund între așteptările angajatului și realitatea cerințelor de la locul de muncă. Pentru mulți tineri, acest decalaj se traduce într-o acumulare de tensiuni care afectează capacitatea de adaptare și încrederea în propriile resurse.
Cum se manifestă burnout-ul în Generația Z: de la oboseală la pierderea încrederii în sine
Burnout-ul prezintă trei etape distincte, resimțite tot mai intens în rândul Generației Z. Prima dimensiune este oboseala persistentă, un semnal de alarmă des întâlnit la tinerii care jonglează cu sarcini ambigue sau volume mari de muncă.
A doua etapă este cinismul, cunoscut și ca depersonalizare, moment în care angajatul își pierde treptat legătura emoțională cu munca, devenind detașat și, uneori, indiferent. În final, burnout-ul culminează cu diminuarea sentimentului de realizare personală, ceea ce conduce la o scădere accentuată a încrederii în propriile abilități.
