Gata și cu eolienele din Sudul țării. Afectează ariile naturale protejate

Parcurile eoliene din Sudul țării vor intra într-un program de oprire pe perioade foarte lungi, pentru a stopa uciderea păsărilor migratoare și nu numai. Ministerul Mediului a publicat planul de management pentru 21 de arii protejate din această zonă, cu o suprafață totală peste 84.000 de hectare. Cele mai rentabile și cele mai multe parcuri eoliene se află în Sudul României, fapt care pune sub semnul întrebării viitorul energiei regenerabile.

Aglomerația de eoliene din Sudul țării ar putea dispărea, având în vedere noile norme ale ariilor protejate. Ministerul Mediului tocmai a publicat planul de management al ariilor protejate din Podişul Nord Dobrogean, cu o suprafață totală de peste 84.000 de hectare, unde se află concentrate eolienele.

Printre măsurile cerute se numără și reglementarea funcționării parcurile eoliene existente cu scopul de a minimiza impactul negativ al acestora asupra speciilor de păsări.  Astfel, proprietarii parcurilor vor fi obligați să folosească tehnologii inovative pentru a regla funcționarea turbinelor eolienelor până la oprirea acestora, în funcție de gradul de migrație speciilor de păsări, în special cele de talie mare (răpitoare, berze, pelicani), cum ar fi, de exemplu, tehnologia IdentiFlight.

Totodată, eolienele vor fi obligatoriu oprite în perioada de migrație a păsărilor atunci când condițiile meteorologice sunt nefavorabile, respectiv ceață deasă, ploaie măruntă, lipsa curenților termici. ”Această acțiune este critică pentru a evita coliziunea cu palele eolienelor a tuturor speciilor de păsări migratoare, dar în special a celor de talie mare. În acest sens, în perioada de migraţie de primăvară, între 1 aprilie – 15 mai, şi în perioada de migraţie de vară-toamnă, între 15 iulie – 15 septembrie, toate turbinele eoliene care se află în ariile protejate şi la o distanţă de cel mult 10 km de acesta, nu vor intra în producţie sub viteza de 6 m/s și când temperatura aerului în ultimele 5 minute depăşeşte valoarea de 13°C. Turbinele se vor opri complet din rotaţii, chiar dacă acestea nu produc energie”, se arată în planul de management.

21 de arii naturale vizate

Scopul planului de management este asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru speciile și habitatele naturale de interes comunitar, susține Ministerul Mediului. Atingerea scopului planului de management va contribui la conservarea biodiversității în regiunea biogeografică stepică prezentă la nivelul Uniunii Europene doar pe teritoriul României și la dezvoltarea durabilă a comunităților locale din cele 20 de UAT-uri pe al căror teritoriu administrativ sunt situate cele 21 de arii naturale protejate vizate de planul de management.

Suprafața ariilor naturale protejate ale Podișului Nord Dobrogean se suprapune cu teritoriul administrativ din 20 de localități: un oraș și 19 comune, în care spațiul construit ocupă o suprafață de 1668,30 ha iar infrastructura rutieră și cea feroviară acoperă 473,9 respectiv 4,64 ha. ”Ecosistemele clasificate drept păduri și zone împădurite sunt caracterizate de o extraordinară diversitate fitocenotică și de un număr foarte mare de tipuri de pădure. Au fost descrise 40 de tipuri de pădure, aparținând la 5 grupe de formații forestiere și 13 formații forestiere. Cea mai mare diversitate fitocenotică o prezintă grupele de formații forestiere cu ponderea cea mai ridicată în sit, respectiv stejăretele de stejari xerofili”, se precizează în planul de management

Restricții totale

Pentru protejarea acestor zone s-au instituit numeroase restricții, printre care interzicerea realizării de noi construcţii de orice tip în interiorul rezervațiilor naturale, cu excepţia celor strict necesare pentru administrare şi pentru care nu există nici o alternativă de amplasare în afara acestora, interzicerea captărilor de apă şi construcţia/ sau amenajarea de drumuri de orice tip, interzicerea exploatării de resurse neregenerabile, precum și interzicerea exploatărilor de masă lemnoasă. Totodată, în aceste localități se va limita dezvoltarea intravilanului și reutilizarea terenurilor libere sau care conțin construcții deteriorate abandonate.