Au un singur bici la îndemână: înăsprirea monetară. Banca Centrală Europeană este așteptată să lovească din nou joi prin majorarea ratelor dobânzilor, în ciuda riscului de recesiune pe care îl acceptă acum în fața nevoii urgente de a limita inflația.
Gardienii euro vor să continue să înăsprească condițiile de creditare „pentru a frâna cererea”, a avertizat Christine Lagarde, președintele BCE. Prioritatea lor este să nu lase să se „strecoare” creșterea prețurilor, care a ajuns la 9,9% în septembrie în zona euro, la distanță mare de ținta de 2,0% pe care institutul monetar din Frankfurt și-a stabilit-o ca obiectiv.
BCE a majorat deja de două ori dobânda sa cheie din vară, punând capăt unui deceniu de politică monetară generoasă: după o creștere de 0,50 puncte în iulie, ritmul s-a accelerat la 0,75 puncte în septembrie, nu fără a provoca dezbateri interne.
Pentru reuniunea Consiliului guvernatorilor de joi, situația pare să fie favorabilă: economiștii se așteaptă la un nou salt de 0,75 puncte. Rata la depozitele bancare la BCE, care este unul dintre cele trei repere cheie, se situează în prezent la 0,75% și ar fi astfel mai aproape de un nivel de 2%.
„BCE rămâne foarte hotărâtă în fața inflației și a închis ochii la riscul de recesiune, pe care îl consideră tot mai inevitabil în 2023”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING.
Inflația tinde să se generalizeze, ca o „fiară care s-a trezit din somn după un deceniu de letargie”, a rezumat Joachim Nagel, șeful Băncii Federale Germane.
Cuvântul susținătorilor politicii monetare restrictive prevalează acum în Consiliul guvernatorilor BCE, unde nimeni nu crede că încetinirea economică în curs de desfășurare, în contextul războiului din Ucraina, va fi suficientă pentru a frâna creșterea prețurilor.
BCE pare să își modeleze acțiunea după Rezerva Federală americană, care ar putea majora dobânda cheie cu încă 0,75 puncte procentuale în noiembrie, așa cum a făcut la cele trei ședințe anterioare.
Dar în Statele Unite, inflația este alimentată de cheltuielile gospodăriilor, ajutate de stat în timpul pandemiei, în timp ce în zona euro prețurile energiei și ale materiilor prime importate sunt cele care determină creșterea prețurilor la orice.
Nu se întrevede o acalmie: în Germania, cea mai mare economie a UE, costurile de producție industrială au crescut în septembrie cu peste 45% față de anul precedent, ceea ce s-a repercutat asupra prețurilor produselor finite.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la politica monetară care urmărește să „spargă cererea” pentru a limita inflația.
Fondul Monetar Internațional avertizează asupra unui „amestec toxic” de inflație rapidă și încetinire economică, previzionând recesiuni în mai mult de jumătate din cele 19 state membre ale zonei euro în această iarnă. Piețele monetare văd costurile de împrumut urcând peste 3% în 2023.
