În noiembrie, liderii mondiali care au participat la COP27 au convenit să înființeze un fond de „pierderi și daune”, finanțat de țările bogate, pentru a ajuta țările sărace afectate de schimbările climatice.
Acum vine partea dificilă, aceea de a stabili detaliile: săptămâna aceasta, un comitet special al Națiunilor Unite, înființat pentru a planifica fondul, se va reuni pentru prima dată la Luxor, în Egipt. Delegații vor începe să negocieze ce națiuni vor putea beneficia de acest fond, unde va fi găzduit, de unde vor proveni banii și cât de mult ar trebui să contribuie fiecare țară.
În acest moment, fondul este „o găleată goală”, a declarat Lien Vandamme, un activist senior al organizației non-profit Center for International Environmental Law, care se află în Egipt pentru negocieri.O analiză sugerează că adevărata amploare a pierderilor financiare cauzate de schimbările climatice în afara Occidentului ar putea fi de 580 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
O altă analiză a estimat că America datorează 20 de miliarde de dolari pentru pierderile climatice globale în 2022, sumă care ar urma să crească la aproximativ 117 miliarde de dolari anual până în 2030.
Având în vedere că obiectivul permanent al ONU privind toate tipurile de finanțare pentru climă de la țările bogate la cele mai sărace – 100 de miliarde de dolari – nu a fost niciodată atins, umplerea fondului de pierderi și daune cu sute de miliarde de dolari pare o sarcină aproape imposibilă.
Pentru mulți delegați din Sudul global, o cerință cheie este ca fondul să nu vină sub formă de împrumuturi. Multe țări sărace se confruntă deja cu datorii.
Un aspect central al reuniunii din Egipt este faptul că, în ciuda unui acord general potrivit căruia țările bogate responsabile de cele mai multe emisii ar trebui să plătească și că țările sărace care resimt cel mai puternic efectele ar trebui să primească fonduri, globul nu poate fi împărțit în mod clar în doar două categorii de națiuni – „dezvoltate” și „în curs de dezvoltare”.
Cel mai dificil caz este, fără îndoială, China. Clasată din punct de vedere istoric ca țară în curs de dezvoltare, devine din ce în ce mai bogată de la o lună la alta și a emis 11 % din emisiile istorice, al doilea loc după Statele Unite.
La COP27, o coaliție de țări în curs de dezvoltare s-a raliat la cererea Chinei de a fi mai degrabă un beneficiar decât un donator, spre consternarea negociatorilor europeni.
Statele Unite vor fi probabil reticente în a cheltui bani pe un fond din care China se poate alimenta. O altă întrebare nerezolvată este dacă contribuțiile la acest fond vor fi mai degrabă obligații legale decât simple donații voluntare.
Proaste să fie țările lumii să pună botul la vrăjeala de retardei a occidentalilor. Ioropa va da de dracul dacă o mai continuă mult cu hecologeala sta și cu grindil-ul.