Eșec al proiectelor orașelor cu emisii zero în UE. Reticență uriașă a cetățenilor

Auditul Curții de Conturi Europene pe proiectele celor 100 de orașe din UE cu emisii zero a relevat o reticență uriașă a cetățenilor la schimbările prognozate. Pe de o parte, din cauza imposibilității de a participa la co-finanțare, iar pe de altă parte, din cauza temerilor că investițiile vor majora prețurile chiriilor și utilităților. Totodată, dificultăți majore au fost semnalate și în ce privește implicarea investitorilor privați, urmare a soluțiilor tehnologice nesigure și imature.

Un prim audit al Curții de Conturi Europene al programului în desfășurare Orizont Europa „Orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei” a scos la suprafață dificultăți majore în implementarea proiectelor, legate, în principal, de neîncrederea și neimplicarea cetățenilor.

Obiectivele programului sunt de a susține 100 de orașe din UE, prin proiecte intitulate Lighthouse, să atingă neutralitatea climatică până în 2030 și de a servi drept modele, astfel încât toate orașele din UE să le poată urma exemplul până în 2050, însă este foarte puțin probabil că acestea vor fi atinse. Potrivit coordonatorilor de proiect, trei sferturi dintre proiectele Lighthouse s-au confruntat fie cu rezistență din partea cetățenilor, fie cu o lipsă de implicare a acestora în cursul implementării soluțiilor planificate.

De regulă, problemele de natură normativă sunt cele care întârzie activitățile din cadrul proiectelor, însă și lipsa de implicare a cetățenilor și, chiar mai rău, opoziția acestora pot duce la eșecul soluțiilor de tip „smart city”. Spre exemplu, chiriașii apartamentelor care făceau obiectul unui proiect au blocat renovarea clădirilor în care locuiau, temându-se că lucrările vor duce la creșterea chiriei, și nu admiteau beneficiile preconizate, de exemplu facturi mai mici la energie și confort sporit. Totodată, familiile cu venituri mici care trăiau în locuințele sociale vizate de un proiect Lighthouse nu își puteau permite să investească împreună cu proiectul respectiv în îmbunătățirea performanței energetice a locuințelor lor, iar șoferii de taxi s-au opus introducerii unei aplicații de geolocalizare menite să decongestioneze traficul urban, deoarece nu aveau încredere în furnizorul de servicii și nu erau de acord cu prelucrarea datelor colectate.

Finanțarea, o problemă insurmontabilă

Proiectele Lighthouse s-au desfășurat în medii complexe aflate în continuă schimbare și s-au confruntat cu mai multe provocări, în special în ceea ce privește implicarea cetățenilor, susține Curtea de Conturi Europeană. Acestea au dus la schimbări și la întârzieri semnificative pentru mai multe activități din cadrul proiectelor, care au antrenat numeroase modificări la acordurile de grant și au afectat implementarea în timp util a unora dintre soluțiile de tip „smart city”.

În ce privește problemele întâmpinate în derularea proiectelor, pe primele locuri s-au situat neîncrederea și neimplicarea cetățenilor, politicile și normele în materie de achiziții publice și reglementările privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. De asemenea, au fost semnalate dificultăți și din cauza reticenței la inovare, a sustenabilității modelului de afaceri, dat fiind că proiectele nu erau mature, lipsei de încredere din partea investitorilor și a limitării tehnologice. ”100 de orașe europene cu o populație medie de 100 000 de locuitori ar trebui să investească 96 de miliarde de euro pentru a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2030. Dincolo de resursele programului Orizont alocate misiunii, orașele participante nu dispun de certitudine cu privire la resursele (publice și private) care sunt sau vor fi puse la dispoziția lor și nici cu privire la mijloacele de acces la acestea”, se arată în raportul de audit.

Blocaje cauzate de criza energetică

Criza energetică mondială care a izbucnit în 2021 a afectat proiectele Lighthouse în grade diferite. Volatilitatea ridicată a prețurilor și incertitudinea de pe piața energiei, a materiilor prime și a componentelor au determinat întreprinderile și autoritățile publice să amâne noile proiecte de investiții, potrivit Curții de Conturi Europeană. De exemplu, o soluție inovatoare de cogenerare a energiei termice și electrice a fost suspendată într-un oraș Lighthouse, fiind în cele din urmă înlocuită cu o soluție la scară mai mică, întrucât costurile operaționale viitoare erau dificil de simulat. Din cauza acestor întârzieri, nouă proiecte Lighthouse au solicitat prelungiri între 6 și 18 luni (în plus față de durata lor inițială de 60 de luni). Alte nouă proiecte nu și-au implementat toate soluțiile în timp util pentru a se putea monitoriza performanța acestora pe o perioadă de cel puțin 24 de luni, în pofida faptului că această cerință era prevăzută în programele de lucru ale Orizont 2020. 45 Orașele și-au modificat activitățile și soluțiile planificate din cauza dificultăților întâmpinate, ceea ce a dus la 73 de modificări ale acordurilor de grant, în medie, 4 pentru fiecare proiect Lighthouse. Alte 9 modificări au fost pregătite în cursul auditului și este posibil ca unele proiecte în curs să solicite noi modificări.