Au apărut diviziuni profunde cu privire la prima taxă vamală pe carbon din lume, introdusă de UE, în contextul în care Bruxelles se pregătește să modifice schema cu doar câteva luni înainte de intrarea sa în vigoare.
Comisia Europeană urmează să propună revizuirea mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) – o taxă pe emisiile produse de importurile în UE, care urmează să intre în vigoare anul viitor.
În cadrul sistemului de comercializare a cotelor de emisie (ETS), companiile trebuie să plătească aproximativ 80 de euro pe tonă pentru carbonul emis, notează Financial Times. Industriile grele beneficiază în prezent de anumite cote gratuite, dar vor fi eliminate treptat începând cu 2027. Intenția este ca toate să plătească pentru emisiile lor – prin CBAM în cazul importatorilor sau prin ETS în cazul companiilor cu sediul în blocul comunitar.
Însă planurile de revizuire au declanșat o serie de acțiuni de lobby din partea grupurilor industriale și partenerilor comerciali ai UE.
Într-o scrisoare adresată cancelarului german Friedrich Merz, peste 70 de companii (printre care producătorii de produse chimice BASF și Ineos și grupul de îngrășăminte SKW Piesteritz) și-au exprimat „îngrijorarea crescândă” cu privire la faptul că normele actuale „pun în pericol viabilitatea tranziției către o economie curată”.
O altă scrisoare, semnată de directorii executivi ai TotalEnergies și Siemens în numele a 46 de companii europene, i-a îndemnat pe Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron să mențină permisele ETS gratuite pentru industrie „atât timp cât CBAM nu își demonstrează cu adevărat eficiența”.
”CBAM este un sistem incomplet, dacă nu chiar defectuos. Toate companiile care utilizează oțel, aluminiu și alte materiale supuse taxei nu vor mai fi competitive începând cu 2026, nici pe piața UE, nici pe piețele internaționale”, subliniază Ulrich Adam, directorul general al Orgalim, asociația europeană a producătorilor.
Unul dintre aspectele cele mai controversate ale revizuirii este propunerea de extindere la produsele fabricate din materiale care fac deja obiectul CBAM.
Petr Cingr, CEO al SKW Piesteritz, spune că ar fi „imposibil” să se includă mai multe produse din aval fabricate cu aceste materiale, cum ar fi mașinile de spălat și automobilele, „deoarece gama este foarte largă”.
Comisia speră că modificările specifice aduse legislației vor preveni apariția altor probleme odată cu intrarea în vigoare a CBAM.