Unii copii par să vadă lumea altfel. Găsesc soluții acolo unde alții văd probleme, memorează ușor, pun întrebări neașteptate și învață cu o viteză care îi surprinde chiar și pe profesori. Ce se ascunde în mintea lor? Răspunsul încearcă să îl ofere un studiu unic, lansat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Institutul BrainMap Neuroscience.
Proiectul se numește „Tiparul neurocognitiv al excelenței românești” și este prima cercetare din țară care analizează, prin metode științifice moderne, cum funcționează creierul tinerilor cu potențial înalt. Participanții sunt elevi și adolescenți din campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, selectați pentru performanțele lor în știință, artă, inovație sau leadership.
Cercetarea folosește electroencefalografia cantitativă, o metodă care înregistrează activitatea electrică a creierului și arată, în timp real, cum colaborează diferitele sale zone. Practic, specialiștii pot observa pe ecran cum „vorbesc” între ele emisferele cerebrale atunci când un tânăr gândește, creează sau ia decizii. Totul se realizează non-invaziv, fără niciun risc pentru participanți.
Rezultatele vor fi completate cu o analiză psihologică digitală, care evaluează emoțiile, motivația, reacțiile la stres și felul în care acești tineri își mențin concentrarea. Scopul este să se afle ce anume îi face diferiți de colegii lor, de la modul de gândire până la felul în care procesează informațiile și își gestionează emoțiile.
Cercetările internaționale arată că mințile sclipitoare au o activitate cerebrală mai bine organizată, cu legături mai rapide între cele două emisfere și o zonă frontală mai activă, responsabilă de planificare, analiză și control. Ei învață adesea altfel, nu prin repetiție, ci prin înțelegerea intuitivă a regulilor din spatele lucrurilor. În plus, emoțiile au un rol major: tinerii cu potențial mare sunt adesea foarte sensibili, empatici și capabili să simtă mai intens succesul sau eșecul.
Potrivit UNESCO, între 3 și 5% dintre tinerii lumii se încadrează în categoria celor „cu potențial înalt”. În România, asta ar însemna peste 150.000 de copii și adolescenți, însă majoritatea nu sunt identificați corect pentru că sistemul educațional nu are instrumente care să le evalueze real potențialul.
Prin acest studiu, România intră într-o zonă de cercetare unde au ajuns doar câteva țări din lume. Iar întrebarea la care specialiștii încearcă să răspundă e simplă, dar esențială: cum funcționează mintea celor care pot schimba viitorul.