Primarii din Europa sunt dornici să abordeze criza locuințelor, însă doresc mai mult ajutor din partea UE pentru a-și asuma această provocare și pentru a depăși constrângerile bugetare.
Sondajul Eurocities Pulse – Mayors Survey din acest an, realizat în primăvară și împărtășit exclusiv cu Politico, a chestionat 86 de lideri municipali din 26 de țări europene.
Conform rezultatelor, 63% dintre primari spun că abordarea schimbărilor climatice este prioritatea administrației, dar a doua cea mai presantă preocupare de pe listă este accesul la locuințe ieftine.
În 2023, locuințele abia figurau pe lista celor mai importante 10 priorități ale primarilor intervievați. În prezent, UE subliniază impactul crizei locuințelor la prețuri accesibile asupra orașelor de pe continent.
În multe dintre centrele urbane din Europa, primarii se confruntă cu proteste în masă împotriva creșterii prețurilor chiriilor și locuințelor. Ca răspuns, au încercat să ia măsuri precum plafonarea chiriilor, interzicerea închirierilor turistice sau lansarea unor inițiative majore de construcție.
Însă cei care au participat la sondaj au declarat că au nevoie disperată de îndrumarea UE pentru a găsi un răspuns coordonat la criză.
Chiar dacă locuințele nu sunt, oficial, o competență a UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis să abordeze această problemă anul trecut.
Pentru prima dată, Parlamentul European are acum și o comisie pentru locuințe, care analizează modul în care costurile pot fi reduse în întregul bloc.
Mai mult de jumătate din primarii chestionați susțin că ar trebui alocate mai multe fonduri UE pentru construcția de locuințe prin programe precum politica de coeziune – recent modificată pentru a permite țărilor membre să utilizeze până la 15 miliarde de euro din fonduri regionale pentru a face față crizei.
De asemenea, liderii locali solicită o revizuire a normelor privind concurența și ajutoarele de stat, astfel încât să poată fi alocate mai multe fonduri publice pentru construirea de locuințe accesibile. Și reglementări UE cuprinzătoare pentru a ține în frâu închirierile pe termen scurt.
Mulți primari par să fie nemulțumiți de percepția pierderii autonomiei municipale – un rezultat al centralizării din multe țări ale UE – și se plâng că politicienii naționali impun decizii „de sus în jos”.
Nu este surprinzător faptul că încrederea în instituțiile europene variază în funcție de gradul de participare a municipalităților la programele acestora.