Pe lângă facturile la energie și scumpirile în întreg lanțul de aprovizionare, riscurile legate de o criză alimentară vor cântări greu pentru români, având în vedere că deficitul balanţei comerciale a atins 3 miliarde euro.
„Riscurile privind criza alimentară nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară! În situaţia particulară în care România importă majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de circa 3 miliarde euro și reprezintă un risc real”, a avertizat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
“Nu numai preţul mare al îngrăşămintelor duce la creşterea preţului produselor agroalimentare ci şi costul tuturor inputurilor. Gândiţi-vă, o tehnologie fără apă ce ar însemna, ce şansă de reuşită ar avea? Sau fără utilizarea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor şi cu cantităţi reduse de îngrăşăminte?”.
Vom produce mai puțin și mai scump
„Vom produce mai puţin şi mai scump, ceea ce este în dezavantajul consumatorului român, care nu îşi permite cumpărarea de produse alimentare mai scumpe cu circa 40%, ştiut fiind faptul că salariile nu au crescut în ultimii doi ani, iar inflaţia a ajuns la 8%. Preţul alimentelor creşte şi această creştere nu se regăseşte în buzunarul producătorilor ci pe întregul lanţ până la consumator”, a explicat Botănoiu.
Preţul de achiziţie al îngrăşămintelor azotoase în 2020 a fost de 900 lei, iar în prezent a depăşit bariera de 4.000 lei/tonă. La toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.
Mâncarea, un lux?
„Sunt creşteri enorme pentru un sector agroalimentar care în cei mai buni ani are un profit de maximum 5%. Inputurile mai scumpe, lipsa biotehnologiilor, interdicţia privind utilizarea pesticidelor, cantităţi reduse de îngrăşăminte, punerea în practică a eco-schemelor nu duc decât la abandonul fermelor! Cu plăţi directe reduse, cu un buget pentru agricultura mai mic şi cu pretenţii mai mari de mediu şi climă nu putem avea decât produse mai puţine şi mai scumpe. Să mănânci poate fi un lux în viitor, în special pentru cei cu venituri reduse”, a adăugat șeful AFR.