Încălzirea globală nu este confirmată de statisticiDatele de pe worlddata.info arată că temperatura medie globală a crescut, în ultimii 70 de ani, cu doar 1,1 grade Celsius. Mai mult, Africa și America Centrală au cele mai scăzute niveluri de creștere a temperaturii, cu mult sub pragul de 1,5 grade C, cerut prin Acordul de la Paris. În fapt, este destul de vizibilă o tendință de răcire a planetei, având în vedere scăderea temperaturilor în timpul sezonului cald.
Acordul de la Paris, din 2015, a instituit un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale, un obiectiv pe termen lung fiind menținerea creșterii temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C.
Datele oficiale de pe worlddata.info arată că, în ultimii 70 de ani, temperatura medie globală a crescut cu doar 1,1 grade Celsius. În Europa, de la o medie de 7,1 grade C în perioada 1954-1963, s-a ajuns la 8,7 grade C în perioada 2014-2023, creșterea fiind de 1,6 grade C. În Asia, America de Nord și Australia, creșterea între aceste perioade a fost de 1,2 grade C, în Africa, de 0,9 grade C, iar în America Centrală, de doar 0,6 grade C.
De altfel, între 1954 și 1993, cu toată industrializarea, creșterea temperaturii globale a fost nesemnificativă, de doar 0,1-0,2 grade C. În statistica celor mai calde luni, Europa a crescut de la o medie de 18 grade C în perioada 1954-1963, la 19,3 grade C, în perioada 2014-2023. În aceleași perioade, Asia a crescut de la 25,7 grade C, la 26,8 grade C, America de Nord, de la 23,5 grade C la 24,3 grade C, America Centrală, de la 28,4 grade C, la 29,8 grade C, Africa, de la 22,1 grade C, la 22,8 grade C, iar Australia, de la 25,0 grade C, la 26,4 grade C. În ce privește cele mai reci luni, aici creșterea temperaturii medii a fost mai importantă în Europa, cu 4,8 grade C, urmată de Australia, cu 3 grade C, America de Nord, cu 2,1 grade C, Asia, cu 1,5 grade C, Africa, cu 0,7 grade C, și America Centrală, cu 0,4 grade C.
”Cel mai cald din istorie”
Fiecare an care a trecut a fost clasificat de statisticienii de la meteorologie ca fiind cel mai cald din istorie, deși nimeni, din niciun colț al globului, nu a resimțit așa ceva. Modelele climatice au estimat că clima globală se va încălzi cu 1,1 – 6,4 °C în cursul secolului al XXI-lea, cu precizarea că aceste estimări vor varia din cauza faptului că nu poate fi prevăzută evoluția emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
”Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne. Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie”, a arătat Ministerul Mediului.
Schimbări climatice
Narativul oficial s-a trasformat, de ceva vreme, astfel că nu se mai vorbește despre încălzirea globală, având în vedere valurile de frig tot mai frecvente și în tot mai multe părți ale mapamondului, ci despre schimbările climatice, care ar produce fenomene extreme. Comisia Europeană explică necesitatea tranziției verzi prin faptul că ”schimbările climatice” costă vieți și bani.
”Cele mai recente rapoarte științifice arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari – și, în unele cazuri, ireversibile – ale curenților oceanici și ale modelelor de precipitații și ale vânturilor în toate regiunile lumii. Creșterea temperaturilor și a numărului de fenomene meteorologice extreme generează costuri uriașe pentru economia UE și afectează capacitatea țărilor de a produce alimente. În ultimii 40 ani, fenomenele meteorologice și climatice extreme au cauzat pierderi financiare de peste 487 de miliarde euro în UE”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.
”…Narativul oficial s-a trasformat, de ceva vreme, astfel că nu se mai vorbește despre încălzirea globală,[…] ci despre schimbările climatice, care ar produce fenomene extreme.”
Si-au schimbat ”din mers” Narativul oficial, daca nu-i de caldura e de altceva, ”schimbările climatice”, important e ca smekerii sa obtina beneficii cat mai mari din exploatarea acestui Narativ oficial’ de ex prin taxa pe CO2. prin promovarea agresiva a vehiculelor electrice, a eolienelor si a fotovoltaicelor etc. Necazul e ca multi ”pun botu’ la vrajeala” acceptand ”Narativul oficial”. Daca de ex s-ar vinde putine vehicule electrice, daca statele lumii n-ar mai subventiona in pr0stie eoliene si fotovoltaice atunci smekerii n-ar avea incotro si ar lasa mai incet ”Narativul oficial”.
Acest articol este fake și trebuie tratat ca atare. Anul 2023 în România a fost mult mai cald decât normal. Doar în intervalul 15 aprilie – 15 iunie a fost rece. Când ai 2 luni reci și 10 foarte calde e ușor de tras concluziile. Procentul de CO2 din atmosferă a crescut dr la 0,29 la 0,42 procente.
Puisor! Mamica! Sigur e incalzire climatica. In neuronashii tai infierbantati. Am auzit ca daca te speli pe cap cu apa rece iti revii! Sau esti un fake?! Sau esti un mic neonazz ecologist?
Procentul de CO2 din atmosferă este acelasi… 0.04%
Presupun ca habar nu ai de experimentele in derulare. Au schimbat combustibilul… mai putini nori, mai cald pentru Europa.
https://www.science.org/content/article/changing-clouds-unforeseen-test-geoengineering-fueling-record-ocean-warmth
La nivelul planetei, 1,1 grade crestere a temperaturii este ENORM! Suficient sa produca destule necazuri!
Haulio!!!!! esti pretenaru’ lu Razvan! Mai „sicrie”, tati! Mai sicrie
Pentru toți cei care cred că e vorba doar de beneficii financiare, vă rog să îmi explicați și mie, unde sunt nămeții de zăpadă de acum 10-15 ani? Și să îmi explice și mie de ce nu mai am apa în fântână și de ce din iulie până în primăvara totul în jur arată că o savană africană ?
Oameni buni vă rog să fiți conștienți. E normal ca atunci când apare o criza să apară și oportuniști dar apariția oportuniștii nu înseamnă că problema nu există. Dacă sunt oameni câte mai au dubii în privința schimbărilor climatice îi rog să iasă de la aerul condiționat și să meargă la țară să întrebe un agricultor dacă i se pare că s-au schimbat lucrurile în materie de climă în ultimii 10 ani . Agricultorii știu mai bine ca oricine cât de mult s-au schimbat lucrurile și cât de mult îi afectează temperaturile extreme și seceta care a devenit un fenomen normal în fiecare anotimp.
CO2 urmează încălzirea, nu invers!
Conform indicatorilor de temperatură și concentrațiilor atmosferice de CO2, pe perioade lungi de timp, estimate prin examinarea carotelor de gheață forate:
– schimbarile de temperatura PRECED modificari ale CO2.
– prin urmare, CO2 NU POATE fi principalul motor al schimbărilor de temperatură.
Schimbările de temperatură apar mai întâi și după o întârziere substanțială concentrația de CO2 în atmosferă se modifică în aceeași direcție.
Motivul decalajului este că masa atmosferei este mică în comparație cu masa oceanelor, deci este nevoie de mult timp pentru ca aerul mai cald să încălzească oceanele (același proces de întârziere la răcire).
Există mai mulți factori bine înțeleși care provoacă fluctuații ale temperaturii suprafeței pe perioade geologice, printre care principalele fiind modificări ale ieșirii solare și modificări ale formei orbitei pământului în jurul soarelui și variații ale unghiului axei de rotație al pământului, raportat la planul orbitei sale.
Apoi există mișcarea soarelui în jurul baricentrului sistemului solar, care nu se află în centru. Acest lucru se datorează atracției gravitaționale a planetelor, în special a lui Jupiter și Saturn, asupra soarelui.
Există date care arată că, în intervalul de timp geologic, nivelurile de CO2 au fost mai ridicate și totuși temperaturile globale au fost mai reci decât astăzi?
Da, există date care arată că, de-a lungul timpului geologic, nivelurile de CO2 au fost mai ridicate decât sunt astăzi, și totuși temperaturile globale au fost mai reci.
Nivelurile actuale de CO2 sunt aproape de minime record.
Deci , ghetarii au disparut ca urmare a …… răcirii , să înțeleg după mintea unora . Pe N geografic,analfabeții ăia , spuneau că și în cazul răcirii planetare cu 2°C /an ,refacerea lor (echivalentul suprafeței Argentinei) ar dura 500 ani !!! Ce proști e uni !