Avertismentul specialiștilor. Litiul pentru bateriile mașinilor electrice produce daune ireversibile asupra mediului

Un editorial din prestigioasa revistă medicală britanică The Lancet pune paie pe focul controversatei tranziții verzi care utilizează, de fapt, tehnologii mult mai poluante. Atenția publicației a fost îndreptată asupra litiului, necesar pentru bateriile mașinilor electrice și ale celor pentru stocarea energiei, care provoacă, prin extracție, daune iremediabile asupra mediului. Mai mult, editorialul din Lancet aruncă, în treacăt, și inutilitatea trecerii la vehiculele cu zero emisii, dat fiind că acestea nu vor putea opri creșterea temperaturii globale.

Ambițioasa tranziție către energie verde a Uniunii Europene presupune o creștere de 60 de ori a cererii de litiu până în 2050, dat fiind că litiul este esențial pentru fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice și pentru stocarea energiei, relatează, într-un editorial, prestigioasa revistă medicală britanică The Lancet. Cum rezervele de metal alcalin sunt concentrate în Australia, Chile și China, UE și-a propus să-l extragă de pe teritoriul european, cel puțin 10% din necesar până în 2030, acesta fiind desemnat drept materie primă esențială pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Însă de aici încep adevăratele probleme.

”Deși litiul în sine nu este toxic, procesul de extracție are ca rezultat riscuri considerabile pentru mediu, inclusiv poluarea aerului și a apei, perturbarea ecosistemelor și utilizarea intensivă a apei – sunt necesari aproximativ două milioane de litri de apă pe tonă de litiu atunci când este extras din saramură, ceea ce duce la salinizarea apei dulci și la pierderi substanțiale de apă. În plus, exploatarea din roci dure emite 37 de tone de CO2 pe tonă de litiu produsă. Având în vedere aceste riscuri grave de mediu, provocarea constă în echilibrarea rolului litiului într-un viitor durabil al energiei verzi cu nevoia de a proteja mediul”, se precizează în The Lancet.

Comunitățile resping extracția

Publicația amintește de protestele recente din Serbia, unde populația s-a împotrivit, în masă, extracției de litiu, pe fondul temerilor de contaminare ireversibilă a unui rezervor major de apă dulce și a terenurilor agricole fertile, amenințând biodiversitatea și securitatea alimentară.

”Absența implicării comunității în negocierile și planificarea minelor a alimentat și mai mult neîncrederea, mai ales că beneficiile economice ale minei sunt de așteptat să fie depășite de cele din agricultură. Rezistență similară este observată în alte țări cu venituri medii, inclusiv în Argentina și Bolivia, și în nordul Portugaliei, unde comunitățile se tem că pământul și mijloacele de trai vor fi sacrificate pentru extracția litiului, adâncind inegalitățile globale”, notează The Lancet.

În ce privește reciclarea sau reutilizarea litiului din bateriile uzate, aceasta reprezintă doar o soluție parțială, având în vedere că, în acest moment, doar aproximativ 5% din bateriile litiu-ion sunt reciclate. Totodată, bateriile cu litiu din depozitele de gunoi provoacă daune mediului, inclusiv scurgeri de substanțe perfluoroalchil și polifluoroalchil. Potrivit Agenției Europene de Mediu, aceste substanțe se mai numesc și „substanțe eterne”, fiind extrem de persistente în mediu și în corpul uman, și pot cauza probleme de sănătate precum tulburări hepatice, boli tiroidiene, obezitate, probleme de fertilitate și cancer.

Mașini liliputane și biciclete

Publicația The Lancet consideră că trecerea la mașini mai mici și, prin urmare, la baterii mai mici ar putea reduce semnificativ cererea de litiu și presiunea asupra rețelelor electrice atunci când se încarcă vehiculele electrice.

”În timp ce litiul este vital pentru atingerea obiectivelor Europei de energie verde, chiar și cu adoptarea ridicată a vehiculelor electrice, rămâne probabilă o creștere cu 2 °C a temperaturilor globale. Prin urmare, reducerea utilizării generale a vehiculelor, nu doar a vehiculelor alimentate cu combustibil, este crucială. Creșterea utilizării transportului public, prin inițiative precum schema de tranzit gratuit din Luxemburg, poate reduce nevoia de vehicule electrice și poate reduce presiunea asupra resurselor de litiu. Prioritizarea pistelor pentru biciclete și crearea de orașe prietenoase cu pietonii poate reduce și mai mult dependența de vehiculele personale și poate ajuta la atenuarea cererii de litiu”, mai notează The Lancet.