Autoritățile, decise să ucidă și câinii din adăposturile private

Dezbaterea publică privind schimbarea normelor metodologice privind gestionarea câinilor fără stăpân a lăsat în aer prevederea prin care uciderea câinilor nerevendicați timp de 14 zile se va face și în cazul adăposturilor private. Reprezentanții asociațiilor de protecție a animalelor au protestat vehement împotriva acestei aberații, susținând că ar încălca statutul de funcționare a acestora. ANSVSA a anunțat că va ține cont doar de unele puncte atinse în dezbaterea publică.

Războiul dintre autorități și asociațiile de protecție a animalelor a ajuns la un nou nivel. După ce a înăsprit drastic condițiile de funcționare a unui adăpost privat pentru câini, ANSVSA a decis, prin modificarea normelor privind gestionarea câinilor fără stăpân, să eutanasieze și animalele aflate în gestionarea asociațiilor de profil. Prezenți la dezbaterea publică, reprezentanții asociațiilor de protecție a animalelor au protestat vehement și au cerut eliminarea articolului care permitea împuternicitului primarului să semneze pentru uciderea câinilor din adăposturile private.

Aceștia au arătat că, prin efectuarea eutanasiei în adăposturile asociațiilor pentru protecția animalelor, s-ar încălca statutul acestora. ”Faţă de opiniile exprimate în cadrul dezbaterii, din partea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor s-a precizat că va fi preluată o parte semnificativă din propunerile participanților, astfel încât forma finală a proiectului de act normativ să asigure premisele soluționării fenomenului câinilor fără stăpân”, se arată într-un comunicat al ANSVSA. Una dintre propuneri, care sigur nu a venit din partea asociațiilor de protecție a animalelor, a fost schimbarea definiției de rasă comună la câini, din ”orice câine care nu poate fi asimilat unei rase omologate”, în ”nedeținerea certificatului de origine și a dreptului de montă”, care, dacă va fi adoptată, va însemna că toți câinii de rasă comună, metișii și cei fără pedigree vor fi, obligatoriu, sterilizați.

Se cere intervenția MAI

Printre propunerile de la dezbaterea publică s-au numărat și obligația deţinătorilor câinilor de rasă comună cu privire la sterilizarea femelelor la vârsta de 6 luni, și nu la 6-9 luni, așa cum se propusese la art. 39 alin. (2) din proiect, modificarea art. 41 alin. (2), în sensul oferirii posibilității deţinătorilor de câini de rasă comună de a se programa telefonic în cazul în care doresc să beneficieze de subvenţionarea sterilizării câinilor și există o campanie în desfășurare și introducerea posibilității consiliilor județene de a subvenționa achiziția de microcipuri de către consiliile locale.

Totodată, s-au mai propus renunțarea la obligarea adoptatorului de a reveni pentru realizarea sterilizării animalului în adăpost, cu condiția transmiterii la adăpostul de câini din care s-a realizat adopția, a dovezii privind sterilizarea, introducerea posibilității aplicării sancțiunilor și de către Poliția Locală și cooptarea Ministerului de Interne în vederea monitorizării aplicării prevederilor legislative, constatării și aplicării sancțiunilor.

Sterilizarea obligatorie nu a funcționat

Potrivit normelor metodologice apărute în 2013, deținătorii de câini sunt obligați ca, la ieșirea cu aceștia în spațiile publice, să aibă asupra lor carnetul de sănătate al acestora. În carnetele de sănătate ale câinilor este obligatorie consemnarea numărului microcipului, a sterilizării, în cazul câinilor de rasă comună și al metișilor acestora, iar în cazul celor exceptați de la sterilizare, motivele medicale ale exceptării câinilor de la sterilizare. Cum subiectul animalelor de companie este unul extrem de sensibil, nimeni nu a avut curajul să sterilizeze cu forța sau să amendeze un proprietar de câine pentru că a refuzat să-l sterilizeze. Ideea sterilizării rasei comune de câini și a celor fără pedigree a venit de la Asociația Chinologică, însă nicăieri în lume nu s-a luat decizia exterminării acestor animale doar pentru că nu sunt de rasă.