O reclamă pe Tik Tok îndeamnă o adolescentă să „preia controlul” tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție(sindromul ADHD) – solicitând o consultație și medicamente de la o comanie farmaceutică. Proliferarea acestor reclame i-a convins pe tineri să se autodiagnosticheze cu afecțiuni pe care nu le au.
Anunțul, de la start-up-ul de telesănătate Cerebral, cu sediul în San Francisco, este unul dintre zecile de pe platformele de socializare, cum ar fi TikTok și Instagram, care încurajează adolescenții și adulții tineri să își pună singuri diagnosticul cu afecțiuni de sănătate mintală, oferind tratamente costisitoare ca soluție.
Tacticile de marketing au fost etichetate drept “prădătoare” de către grupurile de supraveghere în UE, SUA și Marea Britanie, care susțin că „ simplifică excesiv” condițiile de sănătate și încurajează diagnosticarea greșită”, potrivit Financial Times.
Plângeri recente au determinat atât TikTok, cât și proprietarul Instagram, Meta, să elimine unele reclame din Cerebral – companie susținută de SoftBank și evaluată recent la 4,8 miliarde de dolari – pe baza faptului că acestea constituie informații medicale greșite și dăunătoare.
Lăsând la o parte publicitatea, fenomenul atinge o explozie alimentată de pandemie a conținutului de sănătate mintală.
Influencerii se concentrează pe diferite afecțiuni precum tulburarea de identitate disociativă și autismul. Au apărut subculturi considerabile de bolnavi: pe TikTok, hashtag-ul ADHD are 10,6 miliarde de vizualizări, anxietatea are 13,1 miliarde și neurodivergența aproape 3 miliarde.
Cercetările publicate recent în Canadian Journal of Psychiatry, care analizează primele 100 de videoclipuri cele mai populare de pe TikTok despre ADHD, au descoperit că 52% dintre ele au fost „înșelătoare”. În unele cazuri, sugerau în mod eronat că simptome precum anxietatea, furia și schimbările de dispoziție erau specifice doar ADHD.
“Autodiagnosticarea poate fi o dorință teribilistă a adolescenților de a se răzvrăti de la normele sociale pentru construirea unui tipar diferit, sau de a găsi un teren comun cu un nou grup de colegi”, a spus Doreen Magee, psiholog și autoare a cărții “Deviced! Balancing Life and Technology in a Digital Age”.
Ea avertizează că, pe măsură ce utilizatorii rețelelor de socializare se concentrează pe un singur diagnostic medical, algoritmii platformei le oferă “conținut nesfârșit, cu puternice tendințe de confirmare fără niciun context”.
Unii experți de la British Medical Journal au descris autodiagnosticarea „efectul de horoscop” – în esență o “profeție” care se împlinește chipurile de sine.
Dar acolo acolo unde există tendințe TikTok, agenții de publicitate nu sunt departe. Brandurile medicale imită postările de influență în ton și format.
“Utilizatorii vulnerabili sunt exploatați cu ușurință de companiile oportuniste care taxează nu doar pentru o consultație, ci și pentru abonamentele lunare la medicamente înscrise automat”, subliniază Olivia Little, cercetător senior la Media Matters
“Platformele de social media trebuie să supravegheze cu mai multă atenție atât publicitatea medicală, cât și conținutul generat de utilizatori – și să îmblânzească algoritmii care se hrănesc cu ele”.