Lumea este obsedată de petrol și gaze naturale. Cuprului i se acordă mult mai puțină atenție, dar rămâne unul dintre cei mai buni conductori de electricitate, al doilea după argint, care este mult mai scump. Asta face ca “aurul roșu” să fie o rotiță critică în tranziția energetică.
Este motivul pentru care Robert Friedland, un pionier legendar al industriei și co-președinte al companiei canadiene Ivanhoe Mines, spune că, după ani de investiții insuficiente, acum a venit „răzbunarea minerilor”. Pe măsură ce lumea se îndepărtează de combustibilii fosili și adoptă energia eoliană, solară și vehiculele electrice, cuprul va fi foarte solicitat.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, o turbină eoliană offshore necesită aproximativ 8 tone de cupru pe megawatt. O centrală electrică alimentată cu gaz necesită 2 tone pe megawatt. Un automobil mediu, alimentat cu benzină sau motorină, folosește aproximativ 25 de kilograme de cupru; o mașină electrică are nevoie de două ori mai mult.
În trecut, prețul cuprului obișnuia să urce și să coboare odată cu ciclul economic.Prețurile mai mari însemnau o creștere economică puternică; prețurile mai mici indicau că o recesiune se anunța la orizont.
Nu mai e cazul în prezent. Chiar și în pragul recesiunii, prețurile cuprului sunt ridicate. Metalul se vinde la peste 8.000 de dolari pe tonă, cu mult peste media sa de 6.750 de dolari pe 10 ani. În ultimele două luni, pe măsură ce nori economici negri se adunau deasupra SUA, Europei și Chinei, prețul cuprului a crescut de fapt cu aproape 10%.
Atunci când creșterea economică se va accelera, poate spre a doua jumătate a anului viitor sau începutul lui 2024, prețul cuprului ar putea să crească, și chiar foarte mult.Cât de mult? A stabilit un maxim record de 10.845 de dolari pe tonă la începutul acestui an, deoarece piața se temea de pierderea ofertei rusești după ce armata lui Putin a invadat Ucraina.
Traderii cred că prețurile ar putea ajunge până la 15.000 de dolari pe tonă până în 2025. Spre deosebire de metalele pentru baterii, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul, cuprul se confruntă cu mai puține obstacole. Inginerii ar putea fi capabili să-i reducă utilizarea în turbinele eoliene și panourile solare, dar rolul metalului în cablurile electrice este în mare parte de neînlocuit. O utilizare mai mare a energiei electrice înseamnă mai mult cupru.
BHP Group, cea mai mare companie minieră din lume, s-a lansat săptămâna trecută în cea mai mare achiziție din ultimii zece ani, oferind aproape 6,5 miliarde de dolari pentru compania australiană de minerit al cuprului OZ Minerals, adică o primă de aproximativ 49% față de prețul acțiunilor înainte de a se zvoni prima dată despre tranzacție.Alți giganți din industria cuprului plănuiesc diferite fuziuni și achiziții: Freeport McMoran, First Quantum, Antofagasta.
Cele mai multe dintre țintele de achiziție prezintă probleme suplimentare, de la participații mari controlate de familii la operațiuni în țări dificile. Însă, într-o lume în criză de cupru, acestea se numără printre puținele oportunități de a profita de o piață de creștere pe termen lung.
Oportunitatea ar putea apărea la începutul anului 2023: dacă Statele Unite urmează Europa în recesiune, în timp ce economia chineză este încă în criză, cuprul ar face atractivă o mare fuziune și achiziție. Totuși, cheltuirea de miliarde în mijlocul unei recesiuni necesită curaj. Înainte ca orice director de minerit să poată profita de răzbunarea despre care vorbește Friedman, ar avea nevoie de nervi de oțel – sau de cupru.
