Comportamentul celui mai bogat om din lume – un tip orgolios și imprevizibil – este imposibil de separat de afacerile sale.
„Elon va fi Elon.” Aceasta a fost părerea unui oficial american în Washington Post, descriind amenințarea lui Elon Musk de a întrerupe sprijinul financiar pentru serviciul său de comunicații prin satelit Starlink către Ucraina în lipsa unui ajutor suplimentar din partea Pentagonului.
Dar antreprenorul multimiliardar s-a răzgândit: a anunțat sâmbătă că SpaceX va continua să finanţeze reţeaua Starlink în Ucraina, la o zi după după ce a spus că nu-şi mai permite să facă asta. SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună.
La nivelul său de bogăție – în jur de 200 de miliarde de dolari – Musk ar putea găsi toate acestea extrem de amuzante.Dar episodul Starlink-Ucraina are implicații care ar trebui să îi țină treji pe factorii de decizie politică.
Musk și rivalii săi sunt implicați într-o cursă spațială a miliardarilor care combină visul unui bine comun cu realitatea geopolitică.
Starlink al lui Musk și Proiectul Kuiper al lui Jeff Bezos vor să lanseze o mulțime de sateliți cu orbită joasă pentru a aduce mai multă lume online. Cererea pentru telecomunicații mai rapide și mai puternice nu va veni doar din partea consumatorilor, ci și din partea armatei, după cum arată contractele. Sateliții au o latură Star Trek și o latură Star Wars.
Până acum, Starlink a fost o veste bună atât pentru Musk, cât și pentru sectorul apărării din SUA. Ucrainenii au nevoie de comunicații pe care rușii nu le pot bruia, iar Musk beneficiază de adoptarea personalității unui savant în rezolvarea problemelor. Operațiunea a costat Space X până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi la 400 de milioane în următoarele 12 luni.
Dar externalizarea tehnologiilor esențiale către miliardari implică riscuri. Persoana lui Musk este imprevizibilă – „vom continua să finanţăm guvernul ucrainean pe gratis”(!) – iar planurile sale de pace pentru Ucraina și Taiwan amintesc probabil de convingerile fragile ale lui Henry Ford, care planifica expeditia “Vaporul pacii”, un voiaj transatlantic al unei nave de linie care să grăbească încheierea primului Război Mondial.
Guvernele europene sunt în mod clar îngrijorate de faptul că vor ceda teren în fața SUA. Chiar și NASA s-a arătat precaută față de revoluția Starlink. Sateliții de pe orbite joase sunt potențial vulnerabili la atacuri, atacuri cibernetice sau coliziuni; am văzut cum infrastructura energetică a fost deja sabotată în acest război. Acesta este un teritoriu nou.
De asemenea, guvernele ar trebui să fie conștiente de riscul de eșec. Musk se așteaptă ca Starlink să aducă într-o zi venituri anuale de 50 de miliarde de dolari. Dar acest sector a produs numeroase proiecte eșuate, cum ar fi OneWeb din Marea Britanie. Dependența Ucrainei de un singur om și de un singur proiect ar putea să nu fie sănătoasă pe termen lung.
Cea mai recentă întoarcere în privința Ucrainei îi permite lui Musk să joace încă o dată rolul de salvator antreprenorial. Este, într-un fel, mai mult marketing pentru Starlink.
Cu toate acestea, pentru alții, stilul carismatic de conducere al lui Musk – care dă dovadă de o încredere în sine care se apropie de aroganță, după cum spune Keith Grint, autorul cărții The Arts of Leadership – este acum un avertisment clar.
Este imposibil să știi ce se întâmplă în mintea celei mai bogate persoane din lume. Dar, așa cum Henry Ford a trebuit să se adapteze la afacerile războiului după ce a eșuat în propriul său plan de pace, Musk ar putea descoperi că „Elon va fi Elon” și-a atins limitele.