Pe măsură ce summitul global privind clima se încheie la Glasgow, Scoția, reacțiile inițiale se vor concentra asupra diferitelor angajamente naționale luate pentru reducerea emisiilor – indicatorul cheie pentru prevenirea creșterii ulterioare a temperaturii.
Dar, pe lângă știința mediului și impactul economic, liderii politici trebuie să acorde atenție amenințării pe care o reprezintă schimbările climatice pentru pacea și stabilitatea globală.
În geopolitică, liniile de falie actuale aruncă SUA, Uniunea Europeană și alte democrații majore împotriva statelor autoritare precum China și Rusia, notează Bloomberg.
Pe altă parte, geopolitica schimbărilor climatice implică o problemă controversată: țările bogate și-au netezit drumul spre prosperitate exploatând reursele națiunilor mai sărace – și acum aruncă povara poluării către acestea și le acuză că nu fac destul pentru salvarea planetei. O bombă cu ceas.
Terorism de mediu, inegalitate, goana după resurse
În timp ce Glasgow va duce probabil la o finanțare suplimentară modestă pentru lumea în curs de dezvoltare, aceasta va fi insuficientă pentru a satisface nevoile, în special în urma pandemiei de Covid-19.
Pierderile economice, inegalitatea și sărăcia vor deveni un teren propice pentru mișcările nemulțumirii globale care folosesc terorismul ca instrument.
Terorismul de mediu îndreptat împotriva lumii dezvoltate și atacurile cibernetice asupra infrastructurii, rafinăriilor, conductelor și sistemelor financiare — va crește.
Vor exista efecte climatice la nivel global care ar putea crea crize geopolitice, război între state, prăbușirea națiunilor și populații vaste care fug de haos.
Pe măsură ce lumea ecuatorială se încălzește, este probabil să apară secetă, cu eșecul recoltei. Acest lucru va duce la o instabilitate mai mare în anumite părți din America Latină, Africa centrală și Asia de Sud.
Regiunile polare vor beneficia de clime mai temperate; Groenlanda ar putea avea o industrie agricolă înfloritoare până la jumătatea secolului. Dar părți ale Deltei Nilului ar putea fi aride și nelocuibile. Migrațiile în masă vor induce tulburări suplimentare.
Pe măsură ce calotele glaciare se vor topi, va exista o tendință geopolitică către nordul îndepărtat pentru a obține controlul asupra hidrocarburilor subacvatice, exploatărilor miniere de adâncime și rutelor de transport maritim.
Cu Rusia de o parte a Arcticii și cinci națiuni NATO de cealaltă (Canada, Danemarca în virtutea Groenlandei, Islanda, Norvegia și SUA), posibilitatea unui conflict major crește la fel de sigur ca nivelul oceanelor.
O mână de mici acorduri și succese din Glasgow pot ajuta la geopolitica periculoasă a climei. India și China au făcut concesii modeste, iar SUA au făcut un pas mare în angajamentul de a reduce gazul metan (mult mai periculos pentru planetă decât dioxidul de carbon).
Statele Unite și UE au convenit să stimuleze așa-numitul oțel curat, ceea ce va enerva China, care produce o mare parte din oțelul murdar.
Dar marile concluzii geopolitice de la summit sunt evidente și descurajatoare: diviziunea dintre țări se va adânci. Geopolitica va împiedica coordonarea internațională, care pe termen lung este singura modalitate prin care planeta poate fi salvată.
