Un fenomen îngrijorător are loc în România. Potrivit unor măsurători făcute din satelit , mai multe zone din România, printre care unele din București și Cluj-Napoca, se scufundă cu câțiva centimetri pe an.
O hartă realizată pe baza datelor din satelit culese pe o perioadă de cinci ani arată, cu o acuratețe milimetrică, care sunt zonele stabile și instabile din România. Potrivit hărţii, câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureştiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial, potrivit experților citați de stiripesurse.ro.
Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului. „Din cauza poziţiei sale pe râul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Şerban, directorul general al companiei Terrasigna.
Au fost identificate probleme și la Cluj-Napoca
Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru România, este stabilă, conform informaţiilor obţinute prin procesarea imaginilor din satelit. În vecinătatea imediată a Dunării, precum şi în oraşul Cernavodă, există, însă, câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.
„Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedeste, în continuare solid si stabil”, a precizat Şerban.
De asemenea, conform datelor satelitare, şi municipiul Cluj-Napoca are câteva zone problematice printre care şi cartierul Bună Ziua în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidenţiale şi care se deplasează cu până la 12 mm/an. De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an.
Cauzele fenomenului
Specialiştii companiei care au realizat harta susţin că instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, în funcţie de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar şi de ordin milimetric, este esenţială în mai multe domenii.
Astfel, lucrările de construcţie de amploare au nevoie de studii ale mişcărilor de teren, pentru a evita greşeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
Dar de 5 ani de zile se trag semnale de alarma ca cei de la Acvatot, apendice al Apei Nova, dupa reparatii pun nisip umed in loc de pamant. Diferenta mare de asfalt intre dreapta si stanga drumului, infiltratii pe proprietati, teren care se deplaseaza, trotuare si carosabil pline de gauri. PERICOL IMENS LA CUTREMUR
Ce…?
Faci scari.
Deja Boc a si aranjat licitatiunile.
Alea mai scumpe pentru vremi scumpe care ne apasa din ce in ce mai jos. Rulante.
La tanti Pandele e simplu.
Decreta o barcuta pneumatica de sofer.
Si nu tot vroia ea Dunere la Bucuresti?
E, o sa se scurga fara sa sapi un santulet.