Aer mai curat – misiune imposibilă pentru orașele Europei?

Pe măsură ce UE încearcă să înăsprească orientările privind calitatea aerului, municipalitățile se pregătesc pentru o reacție și mai intensă la măsurile menite să reducă poluarea și să respecte noile norme.

Eforturile locale de reducere a emisiilor de gaze de eșapament se dovedesc deja controversate. Berlinul este implicat într-o luptă de proporții pentru a decide dacă să elimine sau nu circulația mașinilor pe unul dintre cele mai emblematice bulevarde ale sale.

Moderații suedezi au protestat împotriva planurilor coaliției de stânga de la Stockholm de a interzice mașinile pe benzină și diesel în anumite zone din centrul orașului începând cu 2025, relatează Politico. Iar în orașul spaniol Segovia, extrema dreaptă face presiuni puternice împotriva planurilor de instalare a unei zone cu emisii reduse, argumentând că aceste planuri „atacă dreptul cetățenilor de a se deplasa liber” și „dăunează familiilor muncitoare”.

Aceasta este doar o avanpremieră a bătăliilor care vor urma, în timp ce Bruxelles-ul încearcă să înăsprească liniile directoare pe care multe orașe se străduiesc deja să le respecte.

Comisia Europeană dorește să alinieze standardele de calitate a aerului la cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății până în 2050. Unii politicieni doresc să grăbească termenul chiar din  2035.

Orașele – focarele de poluare ale blocului – vor suporta cea mai mare parte a poverii, iar  liderilor locali se  tem că ar putea fi lipsiți de mijloacele sau de sprijinul politic pentru a pune în aplicare măsurile drastice necesare pentru a îndeplini aceste noi ambiții.

Eforturile de ecologizare a orașelor  se fac în detrimentul confortului. Europarlamentarul german Norbert Lins, din partea conservatoare a Partidului Popular European, care a votat împotriva unor orientări mai ambițioase privind calitatea aerului, a avertizat în repetate rânduri că grupul său politic este împotriva „interzicerii mașinilor din interiorul orașelor”.

Măsurile anti-poluare sunt greu de vândut alegătorilor, mai ales într-o perioadă în care politicile ecologice au ajuns să fie văzute ca intruziuni nedorite în viața personală a oamenilor și ca o parte a războaielor culturale.

Printre acestea se numără zonele cu emisii reduse de noxe, limitarea centralelor termice, limitele de viteză și așa-numitele proiecte de cartiere fără mașini, unde pietonii și bicicliștii au prioritate.

Municipalitățile susțin că termenul propus de UE pentru curățarea aerului urban este prea scurt și că este nevoie ca blocul comunitar să își intensifice eforturile în ceea ce privește combaterea poluării aerului la sursă.

Primăria din Cracovia a prezis că va fi „cu siguranță dificil” să se respecte liniile directoare ale OMS până în 2035. Chiar și Berlinul – care se situează pe un loc fruntaș în ceea ce privește calitatea aerului – recunoaște că va fi o provocare.

Regiunea Lombardia conduce o campanie de prevenire totală a unor orientări mai stricte ale UE, argumentând că respectarea acestora ar duce la o scădere semnificativă a PIB-ului.

În prezent, UE lucrează la revizuirea standardelor de poluare a vehiculelor, dar negocierile în curs indică faptul că noile standarde ar putea fi mult mai puțin ambițioase decât a prevăzut inițial Comisia.

Lipsa unor norme la nivelul UE care să reducă poluarea la sursă înseamnă că orașele sunt lăsate singure în mare parte să se ocupe de cele două mari surse de poluare atmosferică urbană – transportul rutier și utilizarea combustibililor solizi pentru gătit și încălzire.

„O aliniere completă la OMS pe termen scurt va fi o problemă pentru multe orașe, dacă nu vor fi create condițiile potrivite”, cum ar fi măsuri cuprinzătoare la nivelul UE care să abordeze sursele de poluare a aerului, a declarat Thomas Lymes, consilier politic la Eurocities, o rețea care reprezintă peste 200 de orașe din 38 de țări.