După mai bine de 18 luni acasă, lucrătorii din întreaga lume au început să se întoarcă la birou. Cu toate acestea, „marea revenire” a fost lentă.
Planurile au fost întârziate și s-a instalat confuzie pe măsură ce companiile navighează în regulile locale Covid, preocupările legate de varianta Delta, nevoile și așteptările angajaților.
David Solomon, CEO-ul Goldman Sachs, a numit munca de acasă o „aberație”. Directorul JP Morgan Chase, Jamie Dimon, folosește un ton similar – a spus că s-au teminat întâlnirile pe Zoom.
Marile bănci au fost printre primele care au început să-și aducă lucrătorii înapoi la birou, cel puțin pe bază de rotație sau cu jumătate de normă.
Între timp, Microsoft și-a amânat revenirea luna trecută, pe fondul unui val de cazuri Covid-19. Alții, inclusiv Facebook, Twitter și PricewaterhouseCoopers, au anunțat că vor permite multor angajați care pot (și doresc) să lucreze permanent de acasă.
Dacă nu există o abordare optimă pentru reîntoarcerea la birouri, pentru economiști și analiști un lucru a devenit clar: versiunea muncii de la distanță este o realitate post-covid, cu viitorul centrat pe modelul hibrid.
Modelul “trei-doi”
Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford, a condus o serie de sondaje lunare în rândul a mii de angajați americani și a constatat că majoritatea vor să lucreze de acasă cel puțin două zile pe săptămână după încheierea pandemiei, motivând eficiența cadrului de lucru la domiciliu și eliminarea timpului necesar deplasării la birou.
“Pentru ca firmele să rămână competitive, vor trebui să ofere o opțiune de lucru la distanță”, a declarat Bloom pentru Al Jazeera. El recomandă un model hibrid, numit “trei-doi”, în care toți angajații din anumite echipe lucrează aceleași trei zile la birou și celelalte două acasă.
Aceste activități – întâlniri mari de echipă, prânzuri de afaceri și alte evenimente sociale – pot avea loc în timpul celor trei zile de la birou, în timp ce orele ce necesită un cadru mai liniștit, inclusiv scrierea de e-mailuri sau rapoarte, pregătirea prezentărilor sau analiza datelor, pot fi rezervate pentru zilele de muncă de acasă.
Trebuie să decidă angajații?
În timp ce companiile care dezbat încă abordarea lor de întoarcere ar putea dori să-i chestioneze pe lucrători pentru a-și evalua așteptările, cel mai important lucru, spune Bloom, este să stabilescă o politică uniformă care se aplică tuturor angajaților (și managerilor) sau echipelor specifice. Cu alte cuvinte, întreprinderile nu ar trebui să permită angajaților să decidă în ce zile vor să fie la birou sau acasă.
În primul rând, muncitorii, atunci când sunt chestionați, aleg în mod constant luni și vineri drept zilele preferate de lucru de acasă. Acest lucru ar putea prezenta probleme companiilor care doresc să reducă numărul de persoane aflate la birou la un moment dat.
Un model mixt riscă, de asemenea, să creeze „grupuri de birouri” și „grupuri de acasă”. Angajații care aleg să lucreze de acasă într-o anumită zi se pot simți excluși de discuțiile secundare în timpul întâlnirilor sau altor conversații care au loc în persoană.
Cercetările mai arată că lucrătorii la distanță pot fi dezavantajați pentru promovare în comparație cu colegii lor din birou.
Cu toate acestea, pentru Prithwiraj Choudhury, profesor asociat la Harvard Business School, solicitarea companiilor să adune angajații într-un birou cu normă întreagă „nu are sens într-o lume post-pandemică”.
