Era inevitabil să se ajungă aici: tranziția energetică a dus la o încleștare globală, țări și producători încearcă să păstreze sau să preia controlul asupra acestor materii prime esențiale pentru decarbonizarea planetei.
Pentru combustibilii fosili, lațul se strânge. Criza gazelor, prețul combustibilului, urgența climatică… toți acești factori au accelerat calendarul tranziției energetice.
Timpul se scurge pentru că petrolul, dacă va continua să fie folosit masiv în următorii zece ani, va deveni automat rar din lipsă de noi investiții. Dacă aurul negru nu mai este popular, mineritul metalelor este o miză crucială.
“Trecem de la epoca petrolului la cea a metalelor”, rezumă la BFM Business CEO-ul gigantului minier francez Ermet, Christel Bories.
Cererea va exploda până în 2030 nu numai pentru cupru, cobalt sau litiu, ci și pentru alte elemente pe care doar cunoscătorii Tabelului lui Mendeleev le știu: niobiu, galiu, indiu…
Ca să nu mai vorbim de faimoasele pământuri rare, acest grup de metale (nu atât de rare, în realitate) care vor juca un rol esențial în următorii ani.
Toate sunt utile, în diferite grade, în tranziția energetică pentru baterii (litiu, nichel, cupru etc), panouri fotovoltaice (siliciu, galiu, indiu ) sau turbine eoliene (neodim, disproziu).
Pe măsură ce întreaga lume s-a angajat în conversia sa ecologică forțată, aprovizionarea cu metale devine esențială, în special pentru Europa, unde majoritatea minelor sunt acum închise.
Dimpotrivă, China a reușit să acapareze piața pământurilor rare: în 2018, a reprezentat 88% din producția mondială.
Europa caută soluții
În realitate, Europa riscă să se confrunte cu aceleași probleme de dependență globală observate în timpul crizei de sănătate.
Anul trecut, Comisia a aprobat crearea unei Alianțe europene pentru materii prime, care ar trebui să „conecteze actorii industriali, statele membre și societatea civilă” pentru a consolida autonomia strategică a UE. Dar
„proiectele pe care le avem în dezvoltare ar putea reprezenta între 15 și 25% din nevoile Europei până în 2025 – 2030”, a subliniat Christel Bories.
