„Nu a putut fi pictat decât de un nebun”: disprețuitoare și ușor imperceptibilă, această inscripție adăugată faimoasei lucrări “Țipătul” este chiar a autorului însuși, Edvard Munch, a concluzionat Muzeul Național al Norvegiei.
O propoziţie mică, abia vizibilă, scrisă pe una dintre cele mai cunoscute picturi din lume –simbol al angoasei existențiale – a fost cauza multor presupuneri în lumea artei. Cuvintele „Nu a putut fi pictat decât de un nebun” sunt înscrise cu creionul în colţul din stânga sus al tabloului. Teoria dominantă de până acum a fost că acest graffiti a fost un act de vandalism, comis de un privitor revoltat, însă criticii de artă s-au întrebat dacă a fost scris de însuşi Munch – despre care se ştia că s-a confruntat cu probleme de sănătate mintală de-a lungul vieţii. După ce au apelat la tehnologie pentru a analiza scrisul de mână, care a fost comparat cu jurnalele şi scrisorile artistului, experţii muzeului au ajuns la concluzia că acele cuvinte au fost scrise de Munch. „Scrierea este, fără îndoială, a lui Munch. Scrisul de mână în sine, precum şi evenimentele care au avut loc în 1895, când Munch a prezentat pictura în Norvegia pentru prima dată, toate indică în aceeaşi direcţie”, a spus curatoarea muzeului, Mai Britt Guleng. Influenţa tabloului s-a răspândit şi a ajuns chiar şi la Hollywood, care a produs seria de filme horror „Scream” din anii ’90, şi a favorizat apariţia emoji-urilor moderne, notează BBC. Pionier al expresionismului, Munch a fost bântuit de sentimentul de angoasă alimentat de moartea prematură a celor apropiați. Mama şi sora lui mai mare au murit înainte ca artistul să împlinească vârsta de 14 ani, tatăl său a decedat 12 ani mai târziu, iar o altă soră a fost internată într-un azil, cu tulburare bipolară. „De când mă ştiu, am suferit de un sentiment profund de anxietate, pe care am încercat să îl exprim în arta mea”, a scris Munch. Pictura “Țipătul” va fi expusă anul viitor la Muzeul Național al Norvegiei, împreună cu o serie de alte opere ale lui Munch, inclusiv “Madona”, “Dansul vieţii” şi “Autoportret cu țigaretă”.