Termenul de „răspândire zoonotică” poate suna fie liniștitor de ciudat, fie înșelător de inofensiv – ca o mizerie lipicioasă care implică un cornet de înghețată topit între cușca maimuțelor și acvariu. În realitate, se referă la unul dintre cele mai mari pericole pentru omenire.
Ca atare, nu este nici mai mult, nici mai puțin amenințătoare decât schimbările climatice, ci o consecință directă a acestora.Cuvântul zoonoză provine din greacă și înseamnă „boală a animalelor”. Se aplică agenților patogeni care pot circula atât între animale, cât și de la ele la noi.
HIV, MERS, Ebola, SARS-CoV-2
De exemplu, HIV, virusul care provoacă SIDA, a ajuns la oameni de la cimpanzei. MERS, un virus respirator, s-a răspândit la noi de la cămilele dromader. Ebola a venit probabil de la maimuțe sau lilieci. În mod similar, am importat sute de alte boli din regnul sălbatic – nu în ultimul rând SARS-CoV-2.
Ce legătură are acest lucru cu schimbările climatice? Foarte multe. Cu cât animalele se amestecă mai mult între ele – cu alte animale sau cu noi – cu atât mai multe oportunități au agenții patogeni pe care îi găzduiesc de a călători, de a suferi mutații și de a se răspândi. Iar încălzirea globală provoacă exact acest amestec.
Zonele umede devin aride; zonele reci sau luxuriante se transformă în deșerturi și așa mai departe. Rezultat: animalele migrează din mediul lor familiar și intră în contact cu multe alte specii, majoritatea pe care nu le-au întâlnit niciodată.
Un film de groază cu agenți patogeni, animale și oameni
O echipă care lucrează împreună cu Colin Carlson, biolog la Universitatea Georgetown din Washington DC, a folosit acum o matematică foarte sofisticată pentru a modela contactele și transmiterea virusului între specii. Rezultatele au fost publicate în revista Nature.Este o lectură înspăimântătoare, notează Bloomberg. Atât amestecul, cât și transmiterea sunt deja în curs de desfășurare, dar se vor accelera în mod dramatic în timpul vieții noastre.
Chiar și în cel mai conservator scenariu de încălzire, ne putem aștepta ca, în următoarele decenii, încă 15.000 de viruși să se răspândească între 3.000 de specii de mamifere.
Mamiferele joacă un rol principal în acest film de groază, mai ales pentru că sunt suficient de apropiate genetic de noi pentru ca infecțiile lor să facă ravagii în corpul nostru.
Încălzirea globală favorizează agenții patogeni și în multe alte moduri. De exemplu, provoacă un dezgheț al permafrostului. Acel sol înghețat de la latitudinile nordice este un vast arsenal de viruși, bacterii și alte substanțe nocive străvechi.
Gerul le-a ținut departe de animalele sălbatice atât de mult timp, încât animalele și oamenii nu mai au nicio imunitate față de ele. Dar acum ies din bolta lor de gheață. Recent, au existat focare de antrax în Siberia. Ne putem aștepta la mult mai multe astfel de lucruri.
Putem face ceva în legătură cu toate aceste amenințări? Doar până la un anumit punct. Cu siguranță ar trebui să reducem defrișările – în special în pădurea amazoniană – care, de asemenea, forțează speciile să intre în contact involuntar cu oamenii.
Și ar trebui să reglementăm și să monitorizăm piețele de animale sălbatice, fermele și alte locuri în care speciile se înghesuie unele împotriva altora.Mai presus de toate, ar trebui să ne pregătim acum pentru viitoarele epidemii și pandemii.
În Acordul de la Paris din 2015, am declarat în mod colectiv ambiția de a menține încălzirea globală la o creștere pe termen lung de 1,5 grade față de temperaturile din secolul al XIX-lea. Nu există nicio șansă. Potrivit noilor proiecții ale meteorologilor, este posibil să depășim acest prag până în 2026. De aici încolo, fiecare creștere suplimentară a termometrului ne crește și riscul de îmbolnăvire.