Fara putinta de tagada, Europa nu a mai cunoscut o isterie precum cea declansata de actuala criza a refugiatilor nici macar pe vremea Razboiului Rece. Mai ales acum cand, dupa primele mesaje de bun venit, marea majoritate a statelor europene nu mai stiu ce garduri sa construiasca si ce puncte de trecere a frontierei sa blocheze pentru a stopa, fie si intr-o mica masura, afluxul de imigranti din Orient.
Mai mult chiar, in unanimitate, toate guvernele tarilor europene s-au declarat de acord sa umble serios la propriile bugete, pentru a aloca sume astronomice in vederea prevenirii acestui fenomen care ameninta insasi existenta Uniunii Europene. Uniune care, sa nu uitam, are o buna parte din frontiera sa externa tocmai pe teritoriul Romaniei. Si care, de bine, de rau, este oarecum securizata. Mai putin insa o buna bucata din Portul Constanta unde, in schimbul a 60 de milioane de euro, controversata firma UTI se angaja inca din 2004 sa construiasca un gard metalic care sa inchida ermetic spatiul comunitar. Iata insa ca a trecut peste un deceniu si gardul UTI care securizeaza frontiera estica a Uniunii Europene o fi el unul sublim, dar lipseste cu desavarsire. Si, in timp ce refugiatii pot trece pe aici liberi ca pasarile cerului, cei de la UTI se angajeaza ca de-abia in 2024 vor preda si ei gardul autoritatilor competente.
Raportul Trident
In anul 2004, Compania Nationala a Porturilor Maritime SA Constanta a incheiat cu firma UTI un contract in valoare de 60 de milioane de euro in vederea asigurarii perimetrale prin constructia unui gard metalic. Care, culmea, odata cu intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana avea sa devina, implicit, si parte concreta din frontiera estica a UE. Toate bune si frumoase, mai ales ca “rezervistii” de la UTI se angajasera nu doar sa construiasca gardul, dar si sa monteze camere de filmat ultramoderne si monitoare de pe care sa se urmareasca in timp real tot ce misca aici. Numai ca au inceput sa treaca anii, conducerea Portului isi platea cu o incapatanare demna de o cauza mai buna obolul catre partenerul privat, numai ca gardul nu se vedea deloc. Si asta fara sa fi fost construit intre timp si apoi furat de hotii de fier vechi, cum s-a mai intamplat prin alte locuri. Mai mult chiar, in anul 2007, Biroul “Trident” din cadrul Portului Constanta inainta un raport strict secret mai mult decat alarmant, prin care se atragea atentia asupra riscului neindeplinirii criteriilor de aderare a Romaniei la UE din cauza ca nu s-a montat “gardul estic”. Si, ca prin minune, au si inceput sa se bata primii tarusi. Numai ca minunea nu a durat prea mult.
Paza la gardul lipsa
De altfel, dupa cum pana si presa locala a dezvaluit de nenumarate ori, Administratia Portului continua sa plateasca nu doar constructia gardului, dar si paza acestuia, desi nu exista niciun gard! Lucru dovedit si de raportul Curtii de Conturi din 2011, cand UTI incasase toti banii pentru constructie, dar primea si sume uriase pentru paza gardului care insa, dupa cum au descoperit si oamenii lui Nicolae Vacaroiu, nu fusese construit! Si chiar daca, pentru a scapa de aceste complicatii fiscale, cei de la UTI au inceput sa dea inapoi, cu taraita, contravaloarea sumei incasate de la statul roman prin intermediul Administratiei Portului, totusi ramanem cu o mare problema: gardul sofisticat si dotat cu super aparatura de monitorizare care in acte asigura securizarea frontierei estice a Uniunii Europene in zona Portului Constanta nu exista si in realitate! Si uite cum avem declarat catre mai marii de la Bruxelles un obiectiv militar de importanta strategica ca fiind gata de ani buni, in timp ce, in realitate, nici macar nu s-a trecut la constructia lui! Astfel ca “frontiera estica” nu poate fi aparata nici macar impotriva maidanezilor care se plimba in voie pe aici, mai ales dupa ce vechiul gard a fost daramat, daramite in fata unui eventual val de refugiati, ca sa nu mai vorbim de posibili teroristi! Si asta pentru ca, dupa cum ii este obiceiul, miliardarul Tiberiu Urdareanu, patronul UTI, a luat banii de la stat, dar a uitat sa mai si presteze serviciile aferente contractului. Asa ca acum refugiatii ar putea folosi in voie culoarul asigurat de UTI pentru intrarea fara oprelisti in Uniunea Europeana…
Trimiteti acest articol si la DNA, poate cei de acolo nu cunosc situatia…
POFTITI DOMNILOR Basescu, Johannis, Ponta, etc UNA DIN CAUZE PT CARE NU s-a admis Ro in spatiul SCHENGEN situatii de acest gen sunt multe nenorocirea e ca sunt altele si mai PERICULOASE pt viitorul Ro si a UE. Acest excroc de URDAREANU TIBERIU – securist stalinist trebuie sa restituie o mare parte din averea lui ca prejudiciu creeat AVUTIEI NATIONALE.
Dupa ce s-a imbolnavit fix cand un corp de control scotocea prin dulapurile CFR Calatori Cluj, Vasile Secara a fost “uns” in functia de director CFR Calatori la nivel national. Nu au contat neregulile gasite la Cluj, ci au fost mai puternice “parghiile trandafirii” de care Secara s-a ajutat sa ajunga in top. La Cluj, Secara se poate mandri cu un contract de inchiriere incheiat intre CFR Calatori Cluj si SC Energobit care a fost prelungit cu de la sine putere de catre directorul Secara, care NU A MAI ORGANIZAT LICITATIE, iar cei de la Energobit au ocupat mai mult decat terenul respectiv dar l-au si INTABULAT.
Pe vremea comunistilor, Vasile Secara a fost secretar de partid al complexului CFR Cluj. Dupa anii 90, a devenit pesedist si inginer sef in gara clujeana, apoi sef adjunct de statie si sef de gara. In momentul de fata, la Vasile Secara au ramas neschimbate cel putin doua caracteristici: PSD si sefia.
Inainte de Paste, in 2014, clujeanul a fost numit sef la CFR Calatori in noua structura de conducere a companiei.
Cu toate acestea, el a plecat de la conducerea CFR Calatori Cluj in urma unor controale facute de CFR si Ministerul Transporturilor.
In timpul unuia dintre aceste controale, Vasile Secara s-a imbolnavit brusc si a intrat in concediu medical. Mai amuzant este si ca verificarile respective s-au “imbolnavit”, iar rezultatele lor nu au mai fost date publicitatii.
In urma cu ceva timp, compania CFR Calatori a incredintat, fara licitatie , catre societatea Informatica Feroviara(UNDE ESTE SEFA , SOTIA FOSTULUI MANAGER PRIVAT”SMART” DE LA CFR CALATORI, DOROBANTU VALENTIN), suma de 7.200.000 de lei pentru servicii informatice.
De ce nu s-a facut licitatie?
Numai bosii de la CFR Calatori,Dorobantu Valentin, Vasile Secara si ulterior Szentes Iosif, pot spune, dupa ce se vor consulta cu stapana achizitiilor de la aceasta companie-Carmen Maria Popescu.
Poate Corpul de control al ministrului Ghiocel Iulian Matache va verifica si achizitiile “in totalitate legale” de la CFR Calatori pastorite de Carmen Maria Popescu, dar si aranjamentele acesteia cu Dorobantu Valentin, Vasile Secara , Szentes Iosif si Elena Miu. Ori poate se verifica cum un teren extrem de valoros de la Cluj al companiei CFR Calatori, a ajuns la un om de afaceri din Cluj cu girul lui Secara Vasile?
Ministrul Transporturilor,Ghiocel Iulian Matache , nu aude nu vede dar stie?