Mai multe picturi si gravuri din perioada Paleoliticului au fost descoperite de un grup de speologi romani, in pestera Coliboaia din Muntii Bihorului.
Desenele semanau foarte mult ca maniera de lucru cu cele gasite in Pestera Chauvet, din Franta, care erau considerate cele mai vechi de pe continent, datate la 30.000 – 32.000 de ani. Aceiasi specialisti care au studiat desenele din Pestera Chauvet, respectiv Jean Clottes, Bernard Gély, Marcel Meyssonnier, Valérie Plichon, Michel Philippe, Francoise PrudhommeIls, au studiat si desenele din Pestera Coliboaia si au luat 80 de mostre specifice pentru datare. Stabilirea vechimii artei rupestre se face din coroborarea mai multor date: datarea carbunelui folosit la desen, datarea urmelor tortelor si a urmelor organice lasate de habitatul preistoric din pestera respectiva. In functie de datele respective, Jean Clottes a datat arta rupestra din Pestera Chauvet la cel mult 32.000 i.e.n.
Descoperite accidental
Pronosticul expertilor francezi a fost uluitor : este posibil ca desenele din Pestera Coliboaia sa devanseze arta parietala din Pestera Chauvet, fiind datate la 36.000 de ani – 32.000 i.e.n. Tehnica artistilor prestorici era de a se folosi de configuratia peretilor pesterii pentru a schita animalele. De exemplu, corpul bizonului a fost desenat folosindu-se relieful rocii. Desenele de la Coliboaia sunt rudimentare, ceea ce este iarasi un indiciu al vechimii. Au fost descoperite accidental, de speologii Tudor Rus de la Clubul Speodava Stei, Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Toiciu din cadrul Asociatiei Speowest Arad si Marius Kenesz de la Speo Club Zarand Brad.
Pestera Coliboaia este strabatuta de un rau subteran, care formeaza mai multe sifoane, facand dificila parcurgerea ei. Cei cinci speologi au strabatut trei zone complet inundate, dupa care au dat peste o galerie inalta, pe peretii careia au gasit picturile. Desenele sunt schitate cu carbune si reprezinta un bizon, un cal, posibil o felina, unul sau doua capete de urs si doi rinoceri. S-a gasit si o gravura reprezentand un tors de femeie. Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a desenelor a fost distrusa de apa. In Romania, a mai fost descoperita arta rupestra in Pestera Cuciulat, de catre un grup de speologi si arheologul Marin Carciumaru. Acele desene dateaza din 12.000 i.e.n.
Ion nu a fost singur
Desenele de la Coliboaia atesta inca o data faptul ca pe teritoriul Romaniei sunt cele mai vechi manifestari ale “omului modern”. Amintim de maxilarul lui “Ion” din “Pestera cu oase”, una dintre cele 200 de pesteri din Muntii Aninei. Maxilarul de Homo Sapiens botezat “Ion” s-a dovedit a fi vechi de circa 40.500 de ani , cea mai veche fosila a omului modern din Europa. Analiza oaselor descoperite in zona au evidentiat si incrucisarea dintre Omul de Neanderthal si Homo Sapiens.
