Iată că se poate! Și ceea ce nimeni nu credea că se va mai întâmpla vreodată, tocmai ce a devenit realitate chiar în aceste zile! Când practic cea mai veche și influentă grupare, cel puțin din punct de vedere financiar, din întregul sistem fiind aruncată în aer printr-un ”banal” document intern al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Și prin a cărei asumare conducerea ANAF și-a spălat multe din păcatele altor decizii cel puțin controversate din ultima vreme.
Cu toate că, după cum bine știu inițiații, principalul merit este al celor care au avut ”viziunea” implementării unei măsuri pe cât de simple, pe atât de eficiente! Și prin care ”statul în stat” din Portul Constanța este lăsat fără ”pâinea cea de toate zilele”. Iar pentru a conștientiza și mai bine cât de important este că ”frăția vameșilor” din Portul Constanța – Agigea Sud a fost practic rasă de pe harta șpăgii dintr-o singură lovitură este ”documentarea” unui adevărat ”circuit al banilor” pentru ocuparea unui post în organigrama de conducere a celor implicați în rețeaua paralelă de vămuire de aici. 
Existând informații că un simplu post de vameș în Port ajunsese să coste mai mult decât unul de ministru în al cărui pix stau fonduri de miliarde! Numai că, gata, ”șmecheria s-a terminat” odată cu intrarea în vigoare a setului de măsuri parafat pe 7 august cu privire la ”implementarea a noi măsuri pentru fluidizarea traficului de mărfuri prin birourile vamale”.
Se sparge ”gașca de la Constanța”!
Justificarea oficială a deciziei ANAF 998/7.08.2020 este că ”în vederea sprijinirii mediului de afaceri și având în vedere timpii ridicați înregistrați pentru îndeplinirea formalităților vamale la trecerea frontierei, precum și pentru sprijinirea activității operatorilor economici în contextul dificultăților economice generate la nivel mondial de criza COVID-19, conducerea ANAF a dispus un set de măsuri care vor fi implementate la nivelul structurilor vamale teritoriale începând cu luna august 2020.” Și pentru a nu se lăsa loc la nicio interpretare, iată integral lista măsurilor prin care ANAF sparge pur și simplu ”oaza” fraudelor halucinante la bugetul statului din Portul Constanța. Acolo unde vămuirea devenise deja de prea multă vreme o simplă ”afacere în familie”. Și prin care mii și mii de containere ”made in China” intrau lunar în România și implicit în Uniunea Europeană prin ”piața liberă” a ”vămuirii paralele”.
”- Reducerea numărului de operațiuni de import de mărfuri pentru care formalitățile vamale de punere în liberă circulație se efectuează în birourile vamale de frontieră.
– Direcționarea mărfurilor prezentate la frontieră în vederea importului către birourile vamale de interior în a căror arie de competență se află sediul operatorului economic importator.
– Creșterea numărului operatorilor economici care utilizează procedura simplificată de declarare a mărfurilor prin înscrierea în evidențele declarantului.
– Întărirea compartimentelor operative de control vamal prin alocarea de resurse umane suplimentare în structurile vamale cu activitate sporită.
– Uniformizarea activității de control desfășurate de structurile vamale de la nivel central, regional și local.
– Fluidizarea traficului de mărfuri prin birourile vamale de frontieră și întărirea controlului vamal pentru combaterea faptelor de contrabandă și fraudă vamală la frontieră prin degrevarea de operațiunile comerciale care nu implică derularea formalităților vamale în frontieră.
– Efectuarea cu prioritate, în birourile vamale de frontieră, a formalităților vamale în cazul mărfurilor pentru care particularitățile caracteristicilor fizice ale acestora (mărfurile vrac) sau particularitățile operațiunii comerciale sau de transport ( mărfuri ce necesită gruparea înainte de încărcare în cazul transportului naval), respectiv vamale (mărfuri ce fac obiectul cererilor pentru alocarea de cote tarifare) impun desfășurarea formalităților vamale de import în frontieră.
– Eficientizarea controalelor vamale prin dezvoltarea componentei de analiză de risc în cadrul structurilor vamale teritoriale”.
Numai că, dincolo de toate celelalte avantaje clare aduse desfășurării activității vamale prin implementarea acestor măsuri, de-a dreptul ”revoluționară” la nivelul întregului sistem rămâne cea privind ”direcționarea” mărfurilor prezentate la frontieră direct către birourile vamale din interior. Și uite cum dintr-odată containerele importate de firme din București, Brașov, Iași sau Timișoara nu mai sunt ”vămuite” doar în port la Constanța! Ci în localitățile de destinație a firmelor importatoare. Ceea ce reprezintă cea mai puternică lovitură, dacă nu chiar cea decisivă pentru ”frăția vameșilor” din Portul Constanța! Cea care de acum înainte va trebui să se mulțumească doar cu ”frimiturile” constând din vămuirea containerelor chinezești importate strict de firme din Constanța!
”Oxigen” pentru importatori…
Însă cât de dură este această decizie pentru complexa grupare transpartinică care avea propria ”vamă” la Constanța, cu atât de bune sunt veștile pentru importatorii care chiar aveau nevoie ca de ”aer” de luarea unor astfel de măsuri. Principalele avantaje fiind, după cum se subliniază chiar în documentul intern din 7 august, următoarele :
” – Reducerea cheltuielilor suportate de operatorii economici pentru îndeplinirea formalităților vamale, prin reducerea frecvenței și a numărului de declarații vamale necesar a fi depuse.
– Reducerea cheltuielilor de transport și manipulare, mărfurile ajungând direct în depozitul operatorului economic fără a fi necesar a fi prezentate la biroul vamal. – – Posibilitatea utilizării mărfurilor imediat după sosirea în depozitul operatorului economic fără a fi condiționat de depunerea unei declarații vamale în prealabil.
– Posibilitatea utilizării de facilități la plata taxelor la import – taxele vamale se pot plăti cumulat pentru o perioadă anterioară de până la 30 de zile, iar TVA este amânată de la plata în vamă.”
La care se adaugă, bineînțeles, și diminuarea interacțiunii directe între personalul vamal și operatorii economici în contextul pandemiei de COVID-19. Iar importanța adoptării măsurilor este reliefată cel mai bine de statistica oficială care arată că, în prezent, în România operațiunile vamale în care sunt utilizate procedurile simplificate de declarare a mărfurilor dețin o pondere redusă, de doar 10%. Față de 65,57%, cât este media la nivelul UE!
Însă oricum, și dacă va mai rămâne vreo ”rămășiță” din ”frăția vameșilor” după ”redirecționarea” în teritoriu și spargerea ”monopolului vamal” de la Constanța, structurile statului par pregătite de această dată să meargă până la capăt, cu o altă metodă de reacție rapidă. Dinamica operativă urmând a fi ”reglată” prin ”întărirea capacității autorității vamale de combatere a faptelor de contrabandă și fraudă vamală”prin intermediul ”resetării” analizelor de risc efectuate. Deci, hai că se poate!