Dupa un an si jumatate in care parea ca nimic nu l-ar mai putea scoate pe Klaus Iohannis din starea de „il dolce far niente” in care se scufundase inca de la instalarea sa la Palatul Cotroceni, iata ca seful statului s-a trezit pur si simplu „din morti”.
Si nu este deloc doar un „foc de paie”, pe zi ce trece Iohannis devenind „jupanul” de care se pare ca au nevoie din nou americanii la conducerea tarii. Pentru ca, dupa cum „National” dezvaluia cu ceva vreme in urma, presedintele Romaniei a prins la timp de veste ca noua strategie a administratiei SUA este de a avea un unic interlocutor pentru marile proiecte militare, dar si economice pe care intentioneaza sa le dezvolte incepand de anul viitor la malul Marii Negre.
Asa ca, inlocuind obsesiva coloana deja claxonata de romani in trafic si excursiile in strainatate cu drumetii facute la pas prin muntii patriei si selfie-uri facute cu alti turisti, Iohannis a inceput sa urecheze tot ce misca prin clasa politica, dandu-i indicatii pretioase inclusiv premierului Dacian Ciolos. Cel care, dupa o scurta razvratire, a „inghitit” planul prezidential, in defavoarea propriilor calcule politice. Iar seful statului nu doar ca se simte pe val, dar deja a inceput sa-si faca „partie” pentru obtinerea unui al doilea mandat.
Dar fara a intra in campanie, ci doar blocandu-i deja „la mantinela”, inca de pe acum, pe toti cei pe care ii suspecteaza ca si-ar dori si ar avea sanse reale pentru a intra in viitoarea cursa pentru Palatul Cotroceni. Si care, la randul lor, au ajuns sa-i transmita mesaje personale prin care sa-l asigure ca nici prin cap nu le trece „sa joace” la Presedintie, indiferent ca sunt pesedisti sau, mai ales, liberali.
Afla la sigur
Multa vreme, atat politicieni, cat si consilieri proprii si initiati ai sistemului aproape ca ajunsesera sa-i planga pe umar lui Iohannis pentru cat de izolat informational era seful statului. Iata insa ca, de ceva vreme cel putin , lucrurile par sa se fi schimbat radical, presedintele semanand tot mai mult cu Traian Basescu din vremurile bune ale acestuia. Si, asemenea, predecesorului sau, si Klaus Iohannis pare sa fie tot mai interesat mai ales de posibilii rivali care ar putea ridica pretentii la cea mai inalta functie in statul roman. Si culmea este ca nu este vorba doar de simple supozitii ale unor consilieri, care, eventual, ar putea-o nimeri de cateva ori, ci de ponturi atat de bune incat i-a lasat cu gura cascata pana si pe politicienii carora nu le venea sa creada ca „mutul” Iohannis a aflat de jocurile duble pe care le fac sau de propriile ambitii politice.
Pana la premier!
In schimb, cu totul altfel stau lucrurile cu ceea ce priveste toate celelalte functii din statul roman. Pentru ca, desi acuzat ca ar trage pentru un nou mandat la Palatul Victoria, despre Iohannis se susoteste deja tot mai intens, la varful principalelor partide, ca nu pare deloc deranjat de o competitie cat mai accerba pentru acest post. Mai ales ca, in fond si la urma-urmei, prin obtinerea unui nou mandat pentru Ciolos, ar scapa totodata si de unul dintre cei mai puternici contracandidati la viitoarele alegeri prezidentiale. Strategie pentru care l-a si conditionat pe actualul tehnocrat Dacian Ciolos de acceptarea patrunderii in mocirla politicii, unde, inevitabil, ca premier politic, acesta s-ar pata la randul lui serios pana atunci. Asa ca grija cea mare a lui Iohannis nu este musai „aranjarea casutelor” posturilor prin guvern, parlament sau adminsitratie, ci conservarea propriei imagini de unic „arbitru neutru” al unei clase politice tot mai balacarite.
Ca in „Nasul”
Iar unii lideri politici au luat atat de mult frica privind „legenda” ca de acum Klaus Iohannis afla tot si pe urma se razbuna, incat au ajuns sa se ploconeasca intr-un hal fara de hal, trimitandu-i inca de pe acum asigurari ca nici prin cap nu le-ar trece sa candideze impotriva sa la viitoarele alegeri prezidentiale. Si recurg la asemenea gesturi cam toti cei care cresc „nepermis” in sondaje sau a caror pozitie in fruntea unor partide importante se consolideaza atat de mult, incat deja sunt luati in calcule ca posibili candidati la Presedintia Romaniei. Insa ceea ce este cel mai socant este faptul ca nu doar fruntasii „partidului de casa” au ajuns sa se injoseasca astfel, dar chiar pana si unii lideri PSD! Iar in acest ritm, politicienii nu mai au mult si vor veni sa-i pupe si ghiulul lui Iohannis, mai ceva ca in filmele „Nasul”. Desigur, asta daca noul „jupan” de la Palatul Cotroceni le va si permite, sau se va multumi doar sa stie ca a bagat strechea in ei…
SISTEMUL POLITIC existent în România, după decembrie 1989, s-a dovedit a fi păgubos, categoric lipsit de capacitatea de a oferi societăţii căile necesare pentru progres.
Caracterizarea este redată fidel de remarcile marilor cărturari români valabile şi astăzi, dramaturgul Ion Luca Caragiale nota că: “Partide politice în sensul european al cuvintului, formate de tradiţii sau de interese de clasa noi sau mai recente şi în care programele să se bazeze pe principii sau idei progresiste, nu exista în România” , iar renumitul Octavian Goga scria despre România în 1916 „Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti…
Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”.
In Romania ,, Politica este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.” Teodoru Radu, Biografii de razboi ed. Eminescu ,1980, pag. 130
Iar ,,Democratia este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?” Crainic Nichifor, Zile albe, zile negre ed. Gandirea , Bucuresti, 1991, pag. 211-212.
In ultimii 27 de ani sistemul politic din Romania nu a dovedit ca detine macar un plan (ce sa mai discutam de strategii) pentru redresare nationala, indiferent de ideologie care oricum există numai la nivel declarativ deoarece în realitate aceasta lipseşte cu desăvârşire. Sistemul politic este total nepotrivit în raport cu perioada de tranzitie ??? sau de modernizare a Romaniei, cu ideile sau cu obiceiurile europene capitaliste.
Mecanismele politice de alcatuire a Puterii Publice sunt mai mult decat antidemocratice:
1. – nu respecta principiul legalitatii referitoare la infiintarea organizrea si functionarea partidelor politice. A se vedea de pilda, statutul UDMR – un ONG constituit pe criterii etnice ce apra doar interese de grup (infractional) si nu ale maghiarilor din Ro– este folosit ilegal (fara respectarea legii partidelor) pe post de bolovan politic, la inclinarea balantei, pentru alcatuirea majoritatii necesare guvernarii ceea ce a oferit societatii romanesti permanent indicii ca noua oranduire sociala functioneaza doar pe baza santajului politic. Acelasi ONG a mai avut misiunea de a aprinde fara just temei disputele nationaliste. Situatia participarii in mod separat a UDMR-ca ONG etnic, la alcatuirea Puterii Publice in Romania este unica in lume sau poate specifica unei democratii tribale.
In legislatura trecuta s-a “brevetat” si aparitia direct in Parlament, fara vot popular, a UNPR=”Uniunea Nulitatilor Politice din Romania”, in conditii destul de nefiresti de top MAFIOT, formatiunea fiind apreciata de opinia publica ca un “Batalion Disciplinar al Politicii Romanesti” format preponderent din puscariabili,PENALI folosit tot pe post de bolovan politic.
2. – nu respecta principiul legitimitatii alesilor astfel ca alesul desemnat castigator sa obtina peste 50% din voturile celor cu drept de vot si nu a celor care merg la vot ploconiti sau mituiti cu mici zahar si ulei.
3. – procedurile utilizate cu ocazia alegerilor, din 1990 pana in prezent, permit in mod scandalos aplicarea unor „scheme sau algoritmi care genereaza imoralitate si incompetenta” si nu impun candidatilor, respectarea unui minim cumulat de criterii de valoare, referitoare la, competenta (pregatire profesionala, experienta, caracter etc) si integritate morala.
Politica funcţionează pe principii imorale si josnice ca o masinarie de afaceri necurate. In multe domenii este organizata în stil mafiot precum grupările infracţionale de crima organizata, deoarece la orice nivel administrativ sau al puterii statului există în mod specific democraţiei originale din România, conditii de consolidare a “dictaturii plurariste” oferite de libertatea discretionară pentru a se reglementa orice anormalitate (aberaţie sau hoţie). Astfel politica statului a devenit ostilă cetăţeanului de rând şi a facut din România o ţară fără rost si nici o perspectiva geo-politica.
Asa s-au creeat premizele aparitiei dictaturi prulariste sau poate a anarhiei in Romania si doamne fereste daca nu cumva si pentru declansarea altor fenomene sociale nedorite.
Toate aceste realitati sumbre ofera majoritatii cetatenilor din societatea romaneasca, si nu numai, imagini dezolante neprogresiste si lipsite de perspectiva sau optimism.
Incapacitatea manageriala a statului roman, lipsa de (pre)viziune a falsilor politicieni si preocuparea acestora pentru promovarea propriilor scopuri meschine, este dovedita de cel mai mare paradox din istoria moderna a natiunii romane, sunt imprumutati zeci de miliarde de euro de la FMI pentru consum efectiv si alte fantezii politice si nu s-au putut valorifica miliardele de euro (nerambursabile) puse la dispozitie de catre U.E. pentru investitii, in situatia in care B.N.R. are rezerve valutare de peste 35 miliarde de euro de unde s-ar putea aloca fondul necesar cofinantarii proiectelor atat de utile modernizarii Romaniei.
Dupa experienta trista a celor 27 de ani, majoritatea populatiei constientizeaza ca, in “statul de drept” si “democratic” tipic romanesc domneste “ticalosiia”, “golania” si “dispretul uman” precum si faptul ca Romania risca dupa atatea esecuri in toate domeniile vietii economico-sociale sa-si piarda totalmente suveranitatea statala.
“Modernizarea statului” a fost totdeauna un slogan serios folosit in mod demagogic de clasa politica, doar in campania electorala, desi constituie o miza foarte importatnta pentru progresul natiunii romane. Acest proces nu a fost posibil sa se realizeze deoarece in societatea politica activeaza foarte multe CIOCIOLINE (feminine dar si masculine) submediocritati si este total lipsita de capacitati manageriale in domeniul administratiei publice sau pentru valorificarea superioara a factorilor de reusita (inclusiv a celor naturali) cu poltential ridicat. Datorita actului tradarii manifestat in postcomunism de majoritatea politicienilor, clasa politica, nu a putut dovedi practic niciodata ca are intentii cu finalitate si pentru realizarea interesului general al societatii.
Nu ne lecuim de boala slugaritului. Poate copii sau nepotii nostri nu vor mai avea acea mentalitate ca seful stie si face tot, iar noi ceilalti ascultam si executam fara sa gindim. Pas cu Pas acest Iohannis isi da arama fe fata un dictator notoriu, el nu a facut nimic nici la Sibiu a avut salariati profesionisti care au avut fonduri de la UE cu ocazia Capitalei Culturale a Sibiului, iar Iohannis s-a ocupat de colectarea de case. Naivi sunt cei care cred in acest om cu o dusmanie fara margini impotriva romanilor, el este o derona a streinatati.