Pe cat se chinuie acum ministrul Florin Iordache sa le intinda o mana de ajutor celor aflati dupa gratii, cu atat a incurcat borcanele atunci pe cand conducea Comisia Juridica a Senatului. Si cand, de atat de mare expert ce era, ca si celorlalti parlamentari care si-au facut noul Cod penal cu mana lor, de altfel, nu i s-a parut nimic suspect ca, in Romania zilelor noastre, spalarea de bani a ajuns sa fie cea mai frecventa infractiune folosita de procurori in rechizitoriile lor.
Si uite cum, la orice rechizitoriu intocmit in special de catre procurorii anticoruptie, indiferent ca era vorba de luare sau dare de mita, de trafic de influenta sau de „complicitate tacita la o tentativa de fapta de coruptie” se atasa automat si infractiunea de spalare de bani. Chiar si la sume infime, de doar cateva sute de lei. Iar acum, cand sa beneficieze si unele personaje mai cu staif de prevederile ordonantei privind gratierea, s-au trezit exclusi din start de pe listele intocmite de Ministerul Justitiei. Intrucat in nicio tara europeana nu s-a gratiat si „spalarea de bani”, cutuma pe care, iata, trebuie sa o respecte acum si legiuitorii romani.
Nu scapa niciunul
Greu de stiut ce o fi fost in capetele avocatilor care i-au aparat pe „clientii DNA” atunci cand acestia s-au trezit si cu eticheta de „spalare de bani” atasata al rechizitoriu. Pentru ca, disperati sa dezminta ca nu au luat sau dat mita, acestia nu s-au mai autosesizat ca sunt astfel „potcoviti” si cu o acuza care va avea sa ii coste mai multe decat fapta propriu zis comisa.
Pentru ca, daca in tari ca Italia sau SUA spalarea de bani este o infractiune pe cat de spectaculoasa, pe atat de rara, anchetele de acest gen vizand sume uriase folosite de catre organizatii mafiote pentru a sustine afaceri legale, la noi pana si taranii din piata pot fi acuzati de spalare de bani. Ca doar nu au platit taxe la patrunjelul vandut fara bon fiscal. Cert este insa ca acest subterfugiu legal a fost folosit de catre procurori pentru a „umfla” pedepsele pronuntate de catre judecatori in cazurile de coruptie, peste pragul psihologic de zece ani de inchisoare. Iar acum, dupa ce procurorii „au spalat” smechereste sumele uneori banale din anumite dosare, folosind aceasta incadrare penala, condamnatii respectivi nu au nicio sansa sa scape mai devreme din puscarie. Intrucat chiar si ministrul Iordache a recunoscut ca nu are cum sa treaca „spalarea de bani” printre infractiunile gratiate…