Dusmanii inversunati ai DNA nu se impaca sub nicio forma cu infrangerile suferite in ultima vreme pe toate fronturile. Si cum toate atacurile de pana acum la adresa Laurei Codruta Kovesi au esuat, iar Victor Ponta nu s-a aratat dispus sa-l sacrifice nici macar pe ministrul Justitiei (Robert Cazanciuc fiind considerat „colaborationist”), gruparea „reactionarilor” din justitie a gasit un nou tap ispasitor.
Este vorba despre actualul procuror general al Romaniei, Tiberiu Nitu, al carui cap este acum cerut tot mai insistent atat de catre politicenii apropiati de „nucleul dur” al PSD, cat si de unii magistrati nemultumiti ca au fost trasi pe linie moarta. Iar in spatele tuturor acestora se afla, bineinteles, nume grele ale vietii publice, aflate in vizorul DNA sau prinse deja in malaxorul instantelor de judecata. Si pentru ca presiunea pusa pe Tiberiu Nitu ca sa renunte „de buna voie” la mandatul sau din fruntea Parchetului General sa fie cat mai intensa, mai ales ca este considerat un magistrat „fara vana”, acesta va fi pus, cat de curand, in fata unui adevarat pluton de executie mediatic. Totul in paralel cu cererile tot mai insistente ale „baronilor” ca Nitu sa-si foloseasca prerogativele prin care ar putea ingreuna unele anchete ale DNA.
Ponta nu-l preda pe Cazanciuc!
In incercarea disperata de a scoate DNA de pe sine, cei deveniti, in urma anchetarii lor, dusmani de moarte ai procurorilor anticoruptie i-au cerut inca o data ministrului Justitiei sa foloseasca toate subterfugiile posibile pentru a-i pune frana Laurei Codruta Kovesi. Insa cum Robert Cazanciuc nu doar ca nu a dat curs interventiilor, dar, dupa patania prinderii sale in valtoarea cazului Duicu – Ponea, a inceput sa-i evite tot mai fatis pe mesagerii „baronilor”, acestia s-au plans imediat premierului. Insa raspunsul lui Ponta, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, a fost unul mai mult decat transant, refuzand din start orice discutie privind mazilirea lui Cazanciuc. Mai mult chiar, se pare ca seful guvernului i-a avertizat pe pesedistii care il acuza pe ministrul Justitiei fie de incompetenta, fie de colaborationism, ca nu va asista nepasator la declansarea unei actiuni de linsaj mediatic si politic impotriva lui Cazanciuc.
Pragul psihologic de zece ani
Dupa cum „National” a dezvaluit in exclusivitate, o directiva a responsabililor Comisiei Europene pe probleme de combatere a coruptiei indeamna justitia din tarile est-europene, deci inclusiv pe magistratii din Romania, sa nu se mai teama si sa nu mai dea doar pedepse cu inchisoarea cu suspendare. Mai mult, cum majoritatea condamnarilor date pana acum au fost la limita inferioara a sanctiunilor prevazute de Codul penal, la unele simpozioane s-a dat intens exemplul Greciei. Unde, in ultima vreme, toate condamnarile date politicienilor corupti au fost de cel putin zece ani de inchisoare. Prag psihologic care este foarte aproape de atins si in Romania, mai ales dupa condamnarea „baronului” argesean Constantin Nicolescu la noua ani si jumatate de inchisoare. Speriati de aceasta perspectiva sumbra, ca la zece ani primiti tot trebuie sa stai cel putin cinci dupa gratii, cu toate chichitele avocatesti si medicale folosite, „baronii” sunt decisi sa lanseze un ultim atac la baioneta la adresa independentei justitiei. Iar cum „bastionul” DNA este de neatins, toate sperantele lor se leaga de cucerirea Parchetului General. Pentru ca, dupa ce calculele ca actualul procuror general va executa fara cracnire ordinele de partid primite au fost rasturnate de atitudinea de neimplicare totala a lui Tiberiu Nitu, acum „reactionarii” au musai nevoie de eliberarea acestui post.
Ultima speranta
Pentru ca, sa nu uitam, doar procurorul general are prerogativele de a cere redeschiderea unor dosare gata instrumentate ceea ce, pentru unii „clienti” fideli ai DNA reprezinta „paiul” de care se agata cu disperare. Mai mult, ca superior ierarhic al Laurei Codruta Kovesi, procurorul general al Romaniei poate baga niscaiva bete prin gardul DNA – asa cum a procedat, cu stangacie, si Tiberiu Nitu, la schimbarea unor sefi de sectie – chiar daca nu poate influenta direct anchetele derulate de procurorii anticoruptie. Insa cum actualul procuror general al Romaniei este considerat prea slab, cei care s-au aflat atata amar de vreme la butoanele justitiei si-au adus aminte de fostul sef al DIICOT,bataiosul Codrut Olaru. Iar cum „consateanul” lui Viorel Hrebenciuc nu digera prea usor actuala pozitie neoperativa detinuta, dupa ce a alergat dupa doi iepuri (n.r. – functia de sef al DNA sau cea de procuror general), unii mizeaza pe dorinta de razbunare a acestuia. Pana atunci, insa, ar trebui sa obtina si acceptul premierului pentru planurile lor subterane. Cum insa sursele noastre sustin ca, de aceasta data, Victor Ponta nu va ceda presiunilor „greilor” din propriul partid sau ale aliatilor din coalitia de guvernamant, se va incerca probabil ca procurorul general sa fie facut sa plece singur.
Smecheri de smecheri,escroci adevarati?
„Zeci de trenuri private circulă ilegal pe rutele CFR Călători. De câteva luni, câteva zeci de trenuri ale operatorilor feroviari privaţi de transport persoane circulă ilegal pe rute rentabile operate de CFR Călători, păgubind astfel, zilnic, compania de stat cu sume mari de bani. Operatorii privaţi beneficiază de subvenţii foarte mari pentru transportul de călători, în timp ce compania de stat se prăbuşeşte ca urmare a concurenţei neloiale. Astfel, prin acest mod de acordare a subvenţiilor, operatorii privaţi au încasat anual sume enorme de bani de la Ministerul Transporturilor. Între timp, Dorin Maer, Ştefan Roşeanu şi Valentin Dorobanţu, directorii impuşi politic la şefia companiei CFR Călători, din 2012 şi până în 2014, au fost preocupaţi să promoveze interesul operatorilor privaţi de transport persoane. Fiecare dintre aceştia a avut grijă ca în fiecare an să „ţeasă” mersul trenurilor în interesul operatorilor privaţi şi nicidecum al companiei de stat. Căpuşare subvenţionată. Când fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, se pregătea să predea mandatul, iar Valentin Dorobanţu era încă manager privat la CFR Călători, s-a regizat o inginerie feroviară de proporţii. Legislaţia actuală stipulează că rutele feroviare de transport persoane nerentabile operate de CFR Călători, în regim social, adică trenuri personale (regio), pot fi exploatate de către operatorii privaţi pe baza unor subvenţii acordate de Ministerul Transporturilor. Însă tot legislaţia românească precizează că atribuirea rutelor nerentabile se face prin licitaţie, iar traseele adjudecate sunt incluse în mersul trenurilor care apare la sfârşitul fiecărui an. Dar fostul manager privat Valentin Dorobanţu, susţinut tacit de directorul Direcţiei Feroviare din Ministerul Transporturilor, Claudiu Dumitrescu, au acceptat ca pe mai multe rute rentabile operate de CFR Călători să fie introduse mai multe trenuri ale operatorilor privaţi. „S-au introdus ilegal mai multe perechi de trenuri personale (regio), la anumite ore de vârf, în aşa fel încât să fure călătorii companiei de stat. Însă trenurile private practică tarife mai mici decât CFR Călători ca urmare a subvenţiilor, ceea ce face ca tot mai mulţi călători să meargă cu trenurile private. În plus, dacă trenurile private circulă cu călători sau fără, cuantumul subvenţiei care se încasează este acelaşi. Practic, prin această manevră de concurenţă neloială, compania CFR este căpuşată cu acte în regulă, dar nimeni din Ministerul Transporturilor nu vrea să deranjeze interesele operatorilor privaţi”, a declarat un fost ministru al Transporturilor” Cealaltă firmă beneficiară a bonusurilor feroviare peste rând este Transferoviar Grup Cluj-Napoca. Astfel, de câteva luni, pe ruta Bucureşti- Ploieşti şi retur au fost introduse peste noapte, cinci perechi de trenuri regio. Însă această rută este operată de CFR Călători, fiind una dintre cele mai rentabile din România. Cu toate acestea, automotoarele firmei clujene controlate de Călin Mitică transportă zilnic între 600 şi 1.000 de călători. Cei care călătoresc cu Transferoviar Grup Cluj-Napoca sunt obligaţi să achite o rezervare de loc, de 1,5 lei, deşi la trenurile regio nu există şi nu se plăteşte rezervarea de loc. Astfel, călătorul, în loc să achite 7,5 lei pentru un bilet Bucureşti-Ploieşti, este obligat să mai dea în plus încă 1,5 lei, adică 9 lei, deşi firma beneficiază de subvenţie. Pe aceeaşi rută, un bilet emis de CFR Călători costă 7,5 lei, dar subvenţia încasată de compania de stat este mult mai mică decât firma clujeană. HA, HA, HA… „Am intervenit la cei abilităţi prin lege să reglementeze aceste situaţii, dar până acum nimic nu s-a întâmplat”, Vasile Secară, preşedintele Consiliului de Supraveghere al CFR Călători.