Dupa atata amar de vreme de cand este supus unui proces permanent si deja haotic de restructurare, MAI va suporta o noua lovitura. De aceasta data se pune insa problema unei adevarate „destructurari” a ministerului, care ar putea ramane fara unele din structurile de elita.
Planul care prevede trecerea mai multor Directii de la Interne sub pulpana altor structuri subordonate Parchetului General a fost gandit mai de mult. Dar de- abia acum artizanii subordonarii totale a politistilor catre procurori au gasit terenul propice pentru a cere insistent „oficializarea” acestei legaturi considerata de cei de la MAI drept contra firii. Pentru ca razboiul fratricid dintre „clanurile” de chestori care macina Internele nu a facut decat sa-i convinga pana si pe adversarii cei mai inversunati sa admita posibilitatea pierderii DCCO,DOS si DGA.
Cine umfla potul !
Inca de la candidatura sa pentru functia de procuror sef a DIICOT, Alina Bica a cerut insistent CSM crearea unei politii judiciare proprii. Iar demersurile par sa fi fost receptionate cum se cuvine, nu peste mult timp, procurorii DIICOT urmand a fi ajutati in anchetele lor de catre o forta politieneasca de elita, fara a mai fi nevoiti sa ceara sprijinul altor institutii. Iar dupa cum sustin sursele noastre, viitorii „gabori” de la DIICOT vor fi transferati de la Directia de Combatere a Crimei Organizate si Directia Operatiuni Speciale, aflate momentan in subordinea IGPR. Daca prima Directie este macinata de mai multe scandaluri interne, sefii structurii fiind cercetati disciplinar in urma raportului Corpului de Control al ministrului de Interne, si DOS-ul a fost lovita recent de vantul schimbarii, fostul sef al Politiei Capitalei, chestorul Lucian Guran fiind solutia de compromis gasita pentru coordonarea ofiterilor sub acoperire de la filaj.
De pe „lista neagra” pe „white list”
Lucrurile sunt destul de avansate, in teritoriu formandu-se deja liste cu propuneri ale politistilor de la „crima organizata” si DOS, care urmeaza sa treaca la DIICOT. Culmea este ca printre cei care incearca sa prinda un loc miraculos pe „white list” se afla si personaje extrem de controversate, precum comandantul BCCO Constanta. Astfel ca, desi cazul sau a fost remis Parchetului de pe langa ICCJ, raportul Corpului de Control al MAI i-a facut „franjuri” activitatea, IGPR trebuie sa dea in scurt timp rezultatul cercetarii sale disciplinare iar DNA avanseaza rapid cu ancheta privind coruptia de la BCCO Constanta, comisarul sef Aurelian Pavel inca spera sa se poata refugia la politia judiciara a DIICOT. De parca atunci cand isi vor da avizul obligatoriu privind posibilele vulnerabilitati profesionale, cei de la SRI si DGIPI nu vor consulta daca acesta, ca si multi altii aflati in postura sa, se regaseste sau nu pe lista neagra a Serviciilor.
DNA „papa” DGA !
De asemenea, se pare ca si DNA se va imbogati cu o noua structura provenita din Ministerul de Interne. Este vorba despre „sora” sa mai mica, DGA, ofiterii sub acoperire urmeaza sa fie absorbiti direct de catre politia judiciara a DNA. In timp ce o buna parte din restul personalului ar putea sa ingroase randurile DGIPI.
APEL catre C.S.A.T. la RATIUNE, LOGICA, INVENTIVITATE si ISTETIEME (daca exista in aceasta institutie-autorritate de stat si asa ceva). Va ruguma daca personal dvs. nu detine pregatirea si cunostintele necesare, sa apelati la Consiliul JAI al U.E. pentru a va acorda (nu e nici o rusine) consiliere si monitorizare ca in ROMANIA sa se ELABOREZE „Un sitem NATIONAL INTEGRAT de ORDINE si SIGURANTA PUBLICA”, „Un sistem NATIONAL JUDICIAR INTEGRAT ” si „Un sistem NATIONAL INTEGRAT de INFORMATII” deoarece in prezent cei trei piloni ai unui stat de drept sunt din 1989 doar niste proptele-fanteziste de-ai lui nea cutarica; PUTERICA, JULICA si S….A……..
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 23 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante.
Structura organizatorica si functionala a structurulor mentionate in articol sunt de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva(a se verifica cum sunt organizate si functioneaza asemenea structuri in tari din U.E.) avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la un nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari, ceea ce determina interes din partea autoritatilor judiciare, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii-institutii si nu se vor cauta politici publice pt diminuarea la maximum posibil a criminalitatii.
ofierii care vor fi TRANSFERATI LA D.I.I.C.O.T. TRBUIE SA FIE ANALIZATI DUPA ACTIVITATE,DACA AU CONTRIBUIT LA CONSOLIDAREA BUGETULUI DE TAT PRIN PREJUDCII SBILITE SI RECUPERATE,PRIN DOSARE PENALE IN CARE AU AVUT ONTRIBUTIE……NU DUPA LISTETE FACUTE SI AVIZAE DE CEI CARE EXCUTA ORDINE SI CARE AU INRESE SA ASCUNDA ABUZURI…