AcasăDezvaluiriAnchetePALAZZO SALVIATI: AICI S-A ÎMPĂRȚIT DIN NOU ROMÂNIA!

PALAZZO SALVIATI: AICI S-A ÎMPĂRȚIT DIN NOU ROMÂNIA!

Da, chiar că toate drumurile duc la Roma! Sau cel puțin vor duce de acum înainte! Mai ales pentru liderii politici români consiliați de ”pe deplin acoperiții” sistemului să ia lumină de la Palazzo Salviati!

Acolo unde, nu cu multă vreme în urmă, s-ar fi bătut palma pentru ”noua hartă” a influenței geostrategice asupra României. De fapt, decizia ca emisarii Statelor Unite ale Americii să își asume, de anul viitor, ”hegemonia” totală asupra României a fost luată în altă parte.

Anexa americană

Iar ”graficul operativ” a fost stabilit tot la Roma, în sediul operativ al SISMI. Serviciile militare de informații italiene care vor juca din nou ”la rupere”, în numele Statelor Unite ale Americii, în România. Doar ”procedurizarea comunicării” având loc la Palazzo Salviati. Acolo unde, oficial cel puțin, își are sediul un oarecare Centru pentru Înalte Studii Militare în Domeniul Apărării.

Pelerinaj la Piazza del Rovere

Pe malul Tibrului, la doar o aruncătură de băț de fascinantul Castel Sant Angelo, se află sediul acestui ”CASD” – Centro Alti Studi per la Difesa. Acolo de unde se va da de acum înainte ”ora exactă la șmecherie” pentru oricum mult prea obedienții politicieni români. Și care va deveni un adevărat loc de pelerinaj secret pentru cei care au decis să joace cartea americană în nebunul an electoral 2024. De altfel, apropierea unuia dintre cele mai celebre obiective turistice din Roma, Castel Sant Angelo putând asigura ”acoperirea turistică” necesară liderilor români care vor putea astfel fi ”prelucrați” în cadrul vacanțelor pe persoană fizică sau în familie pe care le-au efectuat sau le vor face în capitala italiană. Așa că, dacă vreo ”spălată pe creier” structură informativă de la noi chiar ar vrea să documenteze cine sunt cu adevărat ”oamenii americanilor”, nu va avea de analizat decât cine a trecut prin Piazza della Rovere… În drum spre Castel del Angelo… Sau nu… Intrând, ”din greșeală” pe umbrosul culoar lateral cu coloane al adevăratei destinații… Palazzo Salviati!

”Băieții răi” ai SISMI!

Iar știrea că ”băieții răi” ai SISMI se vor întoarce în România – și încă în nunele americanilor! – va produce, fără putință de tăgadă, o adevărată undă de șoc la vârful sistemului. Acolo unde unii nu pot uita că, spre deosebire de alții, cel puțin italienii au dovedit că nu dau în spate de la nicio operațiune subversivă.

În timp ce alții vor transpira instant aducându-și aminte de ”celula” SISMI instalată în ”hotelul” cu circuit închis de la baza Patriarhiei. Chiar sub nasul sepepiștilor generalului Pahonțu, de la garajul acoperit de peste drum, dar fără informarea ”statului gazdă” român. Nici DGIA, nici SPP și nici alte servicii cu atribuții pe teritoriul național neavând curaj să preia cazul ”celulei SISMI” nici măcar după documentarea instalării ”celulei”, în chiar ”buza” SPP-ului și a omoloagei DGIA.

Astfel că dacă acoperiții sistemului știu barem ”cu ce se mănâncă SISMI”, uite că le întindem o mână de ajutor și politicienilor care deja visează cum îi vor întoarce ei pe degete pe agenții SISMI, cu cele câteva cuvinte ”parlate” din cântecele lui Celentano. Și le spunem cine sunt cu adevărat cei de la SISMI, cea mai ”cealapa” structură militară de informații din întreaga Alianță Nord-atlantică…

Dacă nici SISMI nu a trecut prin cele mai scandaloase procese, atunci niciun alt serviciu secret din lumea asta nu a mai făcut-o! Însă unul dintre momentele de cotitură ale Serviciului de Informații Militare de la Roma a fost decizia Tribunalului de Apel din Milano. Cea prin care fostul șef al SISMI, Nicolo Pollari și adjunctul acestuia, Marco Mancini au fost condamnați la 10 și respectiv 9 ani de închisoare pentru rolul avut în ancheta privind ”Pușcăriile CIA”. Șefii SISMI fiind acuzați de procurorii italieni că au îndeplinit misiuni sub acoperire în transferul ilegal, în diverse locații din Europa a suspecților de terorism  pe care i-ar fi interogat în cel mai mare secret. Cei doi capi ai SISMI fiind acuzați după declarația clericului egiptean Hassan Mustafa Osama Nasr, cunoscut și ca Abu Omar, că a fost răpit de pe stradă, sechestrat și torturat în mai multe locații secrete.

De asemenea, într-un alt proces privind ”violarea ilegală a corespondenței private”, șeful SISMI, Nicolo Pollari a compărut în fața judecătorilor alături de un alt nume greu al serviciilor secrete italiene, Pio Pompa, considerat principalul său colaborator operativ.

În fine, tot la acea dată, printr-o altă sală de tribunal italian, în cu totul altă speță, apărea și numele unui ”oarecare” locotenent colonel al Armatei Italiene, Francesco Stuffi. Cel care însă la acea dată activa la Direcția Generală pentru Achiziții a Armatei Italiene. Dar care a fost luat în evidența structurii contrainformative românești drept ” generalul Francesco Stuffi – SISMI”.

Iar după tot acest val de procese, se părea că toți ”greii” SISMI din ”vechea gardă” s-au refugiat la București.

Numai că, ghinion, liderii români care au apucat să contribuie, fie și doar informativ la ”oala” acestora, chiar nu au de ce să deschidă șampania. Pentru că reintrarea României pe ”harta operativă” a SISMI înseamnă că implicit ofițerii de legătură ai Serviciilor Militare de Informații vor avea primii interesul să scape de ”tinichelele” vechilor generali din jurul lui Francesco Stuffi.

Așa că nici măcar reactivarea jurnalistei Lucia Goracci – cea cu confruntarea regizată parcă mai mult de promovare a  Dianei Șoșoacă – nu mai poate spăla imaginea grupării Stuffi. Cea care trebuie să lase locul noilor mesageri – cei oficiali! – ai SISMI. Un serviciu care cu siguranță va asigura și instructajul contrainformativ a ”cohortelor” de ”tinere speranțe” ale sistemului care urmează să fie școlarizate la Palazzo Salviati.

Acolo unde ultimul oficial român care a pus piciorul a fost pesedistul Angel Tîlvăr. Numai că vizita sa, stranie coincidență, s-a suprapus cu cea a unor discreți invitați militari americani. Asta doar așa, să se știe că se știe, că nu doar amiralul Giacinto Ottaviani a vorbit în acea zi… Și nu doar despre frumusețea Castelului Sant Angelo…

author avatar
Catalin Tache