Așa după cum avertizat de nenumărate ori, strategii US Army și-au pus în cap ca parteneriatul strategic cu Armata Română să treacă la ”next level”. Astfel că, pe lângă shopping-ul de 12 miliarde dolari deja efectuat de obedientul ministru Nicolae Ionel Ciucă la ”talciocul cu vechituri” al samsarilor americani de armament , România ar trebui să își arate loialitate și pe ”frontul ucrainean”!
Cel pe care noua Administrație Democrată a ”uitucului” Biden îl vrea musai deschis, cu orice preț. Ce-i drept, până acum decidenții politici de la București s-au ferit ca de tămâie de abordarea unui astfel de subiect, alertați fiind de structurile contrainformative românești. Mai ales SIE opunându-se din răsputeri să nu cădem în capcana întinsă de ambițiosul SBU, serviciul ucrainean de securitate. Astfel că, până acum cel puțin, cu excepția unor inevitabile antrenamente comune cu militarii ucraineni, Armata Română a fost ținută departe de propoganda nebună care pregătește ”dezghețarea” conflictului din Donbas. Iar americanii păreau să fi uitat de noi… Asta însă până doar zilele trecute, atunci când de peste Ocean s-a reactivat scenariul ”dezghețării” conflictului transnistrean.
Ben Hodges lovește din nou!
România se trezește din nou atrasă într-un scandal diplomatic cu ”iz militar” pe obsesia ”securizării regiunii extinse a Mării Negre”. Culmea fiind că și de această dată ni se trage tot de la același ”provocator” de profesie. Este vorba despre năbădăiosul general Ben Hodges, fost comandant al forțelor terestre NATO și comandant al Armatei SUA în Europa. Și care, în paralel cu inflamarea situației militare din estul Ucrainei a găsit ”momentul potrivit” pentru a turna gaz pe foc și în Transnistria. Acesta solicitând elaborarea unei noi strategii pentru Regiunea Mării Negre, care să acorde o atenție cu totul deosebită Transnistriei. Iar presiunea deja uriașă pusă pe umerii Chișinăului de a forța – cum?- retragerea tancurilor rusești din Transnistria urmând a fi pusă și în cârca Armatei Române. Sursele noastre susținând că se propovăduiește organizarea unor exerciții ”comune” ale trupelor române, moldovenești și ucrainene, chiar sub nasul forțelor rusești din Transnistria. Implicarea Armatei Române fiind necesară pentru internaționalizarea conflictului, România fiind singura membră a UE și NATO dintre cele trei state pe care ”capetele luminate” de la Washington vor să le reunească într-o ”forță armată comună” anti-rusească.