Ministrul Carmen Dan a parafat numirea chestorului Cornel Ciocoiu drept secretar de stat in cadrul MAI, fostul sef al Politiei Capitalei si al „casutelor” de la DGMO inlocuindu-l astfel pe Viorel Stefu. Cel care, desi a fost puternic sustinut de catre secretarul general al PSD-ului, Marian Neacsu, iata ca tot a fost mazilit, semn ca in partidul castigator al alegerilor continua inca luptele fratricide.
Insa numirea lui Ciocoiu, dupa o perioada in care acesta a stat ingropat pana in gat in „hartogareala” de la DGMO poate reprezenta un moment de cotitura in activitatea mult incercatului Minister de Interne. Fie si pentru simplul fapt ca este ultimul supravietuitor care a rezistat pe baricadele carierei profesionale din asa-numitul grup al „lupilor tineri” din Ministerul de Interne, care in urma cu ceva ani amenintau pozitiile de conducere de pe care „nemuritorii” pareau sa nu se mai dea dusi. Iar acum Ciocoiu a ajuns sa fie el „jupanul” unui minister unde, impreuna cu Mihai Dan Chirica, poate face schimbari substantiale. Sau nu, daca intre timp au renuntat la principiile tineretii si se multumesc cu gradele de chestori si functiile de secretari de stat.
E vraiste!
Pentru ca dupa „tsunami”-ul plecarilor a 12.000 de angajati, dintre care cateva sute bune de sefi de structuri, situatia actuala in Ministerul de Interne este pur si simplu… vraiste!
Si asta pentru ca nimeni nu isi mai asuma conducerea operativa, marea majoritate a posibililor factori de decizie preferand sa plimbe niscai hartii de la unul la altul, pentru a fi siguri ca nu calca astfel pe becul vreuneia dintre gruparile transpartinice care inca misuna in MAI! Asa ca este musai nevoie ca sa-si asume cineva si comanda! Mai ales ca, totusi, lui Carmen Dan, nefiind un om din sistem, nu i se pot cere minuni. Si daca tot au ajuns in varful piramidei de la Interne, aproape ca nici nu mai conteaza cum, poate ca „lupii tineri” ar trebui sa-si si arate coltii la sistem, altfel ramanand sa fie la randul lor catalogati doar pentru ca vorbesc bine engleza, sunt buni organizatori, stau costumele ceva mai bine pe ei decat pe fostii „militieni” si abuzeaza cu sedintele de SPA. Iar dupa ultimele numiri in functii a lui Cornel Ciocoiu si a „acvilistului” Mihai Valeriu, in locul subsecretarului de stat cel plin de „bube” Andrei Gheorghe, normal ar fi sa se deblocheze si restul organigramei. Mai ales in teritoriu, unde „gem” structurile doar de „imputerniciti” timorati, care nu au curaj sa ia decizii transante. Asa ca bafta si mai vedem…
Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala.
In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale.
Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 27 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant.
Tot in cei 27 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori disolutia autoritatii structurilor.
Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descria a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
In ultimii 27 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari.
Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.
Pentru cresterea obiectivitatii promovarii in functie, avansarii in grad si acordarii de distinctii si medalii este necesar eficientizarea procedurilor si tehnicilor utilizate in prezent, astfel:
– Numarul functiilor cu grade mari de ofiter sau subofiter(agenti) inclusiv cu gradul de general (chestor), prevazute in statele de organizare din structura sistemului trebuie sa fie riguros renormate (tinand cont de anumite ponderi si alogoritmi) pentru a se pune bazele unor grile care sa permita o dispersie piramidala corespunzatoare responsabilitatilor impuse de anumite capacitati intelectuale si standarde ce pot asigura o eficienta sporita in plan managerial si operativ dar si in ceea ce priveste folosirea resurselor.
Avansarea la gradul de general (chestor) sa se faca de asemenea in conditii de o inalta exigenta intelectuala si profesionala, astfel:
– dupa implinirea virstei de 45 de ani cand ofiterul are acumulata suficienta experienta [exceptie facind cei care au rezultate remarcabile in activitatea profesionala (incriminarea crimei organizate sau faptelor coruptie care reclama riscuri mari) si virsta de peste 35 de ani];
– cu recomandare din partea SINDICATULUI si al Corpului de Generali in randul carora doreste sa activeze care se poate obtine doar prin vot cu o majoritate calificata de 75%;
– cu avizul CSAT;
– numai dupa elaborarea unei lucrari stiintifice importante si de inalta tinuta realizata intr-un domeniu si cu subiect specific sistemului;
– in urma absolvirii examenului dat, in baza unei bibliografii, in fata unei comisii
formata din 9 membrii proveniti din institutii fundamentale ale statului (Academia Romana, Curtea Constitutionala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, OSIM, Sindicatul Politistilor, Academia de Politie, Comandament de Arma, etc.).
– Acordarea diferitelor distinctii si medalii de merit sa se faca cu mai mult discernamint, pe criterii de excelenta si in baza unor documentari cat mai laborioase.
– Pentru cresterea prestigiului, credibilitatii si eficientei institutiilor din structura sistemului de ordine si siguranta publica Poliţia Romana, Jandarmeria Romana si I.G.S.U. este necesar ca procedura desemnarii sefilor acestora institutii sa se faca pe baza unei selectii din mai multe candidaturi depuse pentru aceeasi functie si pentru un mandat bine delimitat de 4 sau 5 ani.
Dupa avizul primit de la C.S.A.T. si o mediatizare (dezbatere publica) corespunzatoare, prin vot Parlamentar sa se decida in functie de valoarea strategiei manageriale expuse de fiecare candidat, cea mai valoroasa si merituoasa persoana pentru ocuparea funcţiei vacante sau vizate. Eliberarea acestora din functie sa se faca numai la sfarsitul mandatului, iar cand situatia o impune mai devreme din diferite motive imputabile sefilor sa se decida tot prin vot parlamentar.
– In vederea eliminarii unor situatii de contestare a rezultatelor, comisiile de examinare pentru promovari in functii publice sau in grade profesionale trebuie sa aiba in componenta lor in mod obligatoriu ca membru pe linga specialisti cu responsabilitati profesionale in domeniu respectiv si un JUDECATOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV, cu competenta teritoriala pe raza caruia isi are sediul institutia Sistemului de Ordine si Siguranta Publica pentru a veghea la respectarea legalitatii procedurii si nu numai.
Organizarea muncii atat la nivel central cat si in cadrul structurilor din componenta sistemului, nu ofera lucratorilor, perspectiva dezvoltarii si manifestarii spiritului creativ, inovativ sau inventiv si nici posibilitatea de a actiona cu obiectivitate, discernamint, responsabilitate si angajament in baza prevederilor normelor de lucru (cei drept multe din ele evazive, contradictorii si unele chiar abuzive) coroborate cu proprile convingeri sau virtuti.
In sistem se practica mai multe stilurile de munca specifice cazone, herupiste, cenzurate si uneori supersecretizate in mod nejustificat, situatii ce favorizeaza, in multe cazuri aparitia de stari confuze ce conduc inclusiv la litigii precum si la mentinerea sau creearea de tensiuni in cadrul organizatiilor sistemului si in cadrul colaborarilor.
Munca fiecărui politist ori jandarm nu este totdeauna „securizata” sau gestionata pentru a intari responsabilitatea actului politienesc sau de justitie intrucat aceasta este cenzurata, pe cale ierarhica, administrativ sau chiar si politic.
Datorinta lipsei unor exigente in organizarea muncii de politie si a functiei de judiciarist o parte atat din cadrele active cat si din rezervă intra in tot felul de combinatii nelegitime din zona criminalitatii compromitind mai ales actul politienesc sau de justitie si statutul politistului.
Tot datorita organizarii necorespunzatoare a timpului de lucru si a slabei instruiri cu privire la anumite riscuri profesionale, sunt si situatii care permit unor lucratori din cadrul formatiunilor de interventii speciale sa actioneze inclusiv in afara programului de lucru, pe post de recuperatori sau impun perceperarea unor taxe de protectie .
Rezultatele nesatisfacatoare obtinute in munca specifica la nivelul sistemului se datoreaza in primul rand lipsei manualelor de lucru pentru politisti (cu referire la ordinea publica, judiciaristi si politie rutiera) si jandarmi, acestea sunt suplinite de zeci si sute de dispozitii de lucru emise discretionar la nivelul tuturor esaloanelor.
In al doilea rand ineficienta muncii sistemului se datoreaza incercarilor nenumarate si neinspirate de a experimenta (dupa parerile unor farisei cu fantezii politiste), de-a lungul celor 27 de ani de tranzitie neterminata, tot felul de modele si sisteme de Ordine si Siguranta Publica (elvetian, italian, spaniol, german, francez, etc,) unele total incompatibile cu sisitemul de drept si social romanesc, dar de la care nici nu s-au preluat macar partile bune.
In al treilea rand neimplementarea voluntariatului public (Legea 195/2001), in sprijinul muncii de politie de catre cei cu responsabilitati in domeniu, din motive indoielnice si neonorante, in folosul muncii de ordine si siguranta publica, a condus de asemenea la nereusita si ineficienta precum si la impiedicarea dezvoltarii spiritului civic in Romania si la scaderea gradului de apreciere sau incredere in actul politienesc.
Trebuie subliniat ca influenta negativa majora asupra eficientei muncii, in Sistemul de Ordine si Siguranta Publica o are emiterea discretionara a normelor la nivelul tuturor structurilor (judetene, directiilor de linii, departamentelor, ministeriului) de cele mai multe ori fara a exista o fundamentare obiectiva, rationala si de fiecare data neavizate de C.S.A.T. sau/si de Parchetul General, ceea ce permite realizarea unor jocuri de interese nelegitime in sistemul de ordne publica si cel judiciar.
Astfel, din considerentele mentionate sistemul de reglementări interne, permite inclusiv emiterea de acte normative în scopul satisfacerii unor interese de grup sau individuale, dovedindu-se că, risipa de resurse, mediocritatea si contraperformanta reflectate in rezultate sunt oficializate şi întreţinute chiar cu contributia unor factori importanti de decizie din sistem.
Sistemul de reglementări, cu referire atat la nivelul superior cat si inferior, care asigura functionarea structurilor ce au competenta in domeniul Ordinii si Sigurantei Publice este dezlânat, necorelat şi nesistematizat, contine imperfectiuni generatoare de conflicte de interese si de competenta precum si de interpretări echivoce în detrimentul bunului mers al activitatilor specifice şi al interesului public general.
Daca nu se vor intreprinde, pe baze stiintifice si obiective, un minim de masuri pentru reducerea riscurilor si vulnerabilitatilor care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor din structurile M. A. I., iar restructurarea se va amana sau nu va avea la baza rezultatele unui AUDIT EXTERN de SISTEM atunci cu siguranta intr-un termen scurt SISTEMUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA va SUCOMBA, generand efecte perverse deosebit de grave pentru existenta STATULUI de DREPT in Romania, ca si alte subsisteme (invatamant, sanatate, agricultura etc) ale sisitemului nostru social, deformate in numele reformei, dupa “pareri savante” care au avut ca scop satisfacerea unor interese nelegitime de grup sau individuale.
Sistemele Ordine si Siguranta Publica si Administratie publica trebuie proiectate si organizate sa functioneze de maniera in care sa existe cat mai putine vulnerabilitati si amenintari la adresa independentei, integritatii si competentei profesionale a lucratorilor si totodata sa raspunda cat mai promt si pertinent cerintelor impuse de politicile publice aflate in gestiunea celor doua domenii.
Ia sa te vedem dl Secretar de Stat cum rezolvi problema in mod operativ.
BIBICULE E MAI MULT DECAT URGENT UN AUDIT EXTERN PENTRU M.A.I. DEOARECE fostul șef al Inspectoratului de Jandarmi Hunedoara, ajuns senator PSD dovedeste ca nu are discernamnt.
CE N-A INTELES ACEST “minunat profesionist” INITIATOR AL LEGII DE MODIFICARE A Legeii nr. 550/2004 a JANDARMERIEI, DUPA CE S-A PENSIONAT (tocamai ca si ceferistul care nu a stiut sa raspunda dupa cea iesit la pensie de ce a fost pus zeci de ani sa bata cu ciocanul la rotile trenului) ESTE FAPTUL CA IN Franta si Italia, jandarmeria are competenta TERITORIALA DIFERITA FATA DE ALTE FORTE DE ORDINE publica CUM AR FI POLITIA. In Franta Jandarmeria actioneaza numai in anumite zone montane si rurale.
Jandarmeria Româna, prin structurile specializate, functioneaza conform prevederilor legii sale organice (Legea nr. 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române).
In 1990 fostele „Trupe de securitate” (cu competente, superioare, asupra fostei militii) din M.I. au fost transformate printr-un simplu act normativ (Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990) in „Comandamentul Trupelor de Jandarmi”.
Acest “departament” mentine continuu fata de Politia Romana o anumita stare de rivalitate, nascuta din dorinta „jandarmilor neresemnati dupa cele intimplate in 1989” de a redobandi (din superioritatea avuta fata de politisti in vechiul regim) cat mai multe competente materiale si teritoriale in domeniul sigurantei si ordinii publice.
Situatia a fost intretinuta ori amplificata si de unii factori de decizie ai puterii politice si cei ai puterii rezervate, care in cele din urma au dovedit, ca de fapt, in sens, democratic sunt ostili eficientizarii sistemului de ordine publica,
Drept urmare institutia I.G.J.R. si-a atribuit si prevazut in mod hazardant si abuziv cat mai extinse competente in domeniul sigurantei si ordinii publice.
Cu ocazia UNEI MODIFICARI LEGISLATIVE ESTE NECESARA NU NUMAI MODIFICAREA (ANULAREA)UNOR COMPETENTE ci si reproiectarea schemei organizatorice. Este necesar sa fie excluse din functionarea I.G.J.R. conflictele de competenta (materiala si teritoriala) existente, respectiv, fata de, politia de ordine publica, cea judiciara si locala (comunitara), fata de SPP si de SRI si in acelasi timp sa fie externalizate actvitatile care sunt pretabile si aduc prin aceste operatiuni eficienta jandarmeriei.
CINE SA MAI DEA LUMINA VIITORULUI NEAMULUI ROMANESC .ACEST GENERAL DE PAIE FACE ROMANIA DE RASUL LUMII iar CSAT NU EXISTA DECAT PENTRU CHELTUIREA BANULUI PUBLIC.
Mai concis?!
În primul rând, să lase șpaga, bara-bara cu interlopii care au acaparat orașele, să nu-și mai facă NORMA cu mamăițele care vând pătrunjel sau brânză din mașina nepotului, sau direct de pe mușamaua de pe trotuar, pe motiv de igienă, când alea ambalate din magazine sau supermarket, sunt otravă la pachet!
Să nu mai fie scârbe în abordarea românilor, iar pe cei închiși la ten (minoritari dar majoritari la infracțiuni)să-i lase să vândă de toate (de la pătrunjel la chiloți și țigări de contrabandă) FĂRĂ SĂ LE FACĂ NIMIC!
IAR IEȘIREA LA PENSIE, LA 60 DE ANI, CE MAMA DRACULUI!
SĂ LASE DIN BURȚILE-ALEA JOS PRIN MUȘCHII DOBÂNDIȚI LA SALĂ!
Mai mare râsul să vezi cum își unduiesc șoldurile de țață, asudând din greu la fiecare pas, pe motiv de GRAVIDEALĂ…aproape de termen!
Pentru optimizarea la maximum a functiei publice, unul din principiile de baza care trebuie respectat (asa cum se intimpla in statele civilizate) este ca in fiecare institutie a statului, numarul salariatilor sa fie minim posibil, proveniti dintre cei mai valorosi cetateni ai urbei, dar care (mai ales in cadrul aceleeasi structuri) sa provina din familii sau „neamuri” cat mai numeroase posibil, din motive lesne de inteles (pentru a fi satisfacuta o gama cat mai diversificata de nevoi sociale obiective si evident a oferi incredere maxima sistemului).
In acest context se impune eliminarea situatiilor in care membrii aceleeasi familii fac parte din aceleasi structuri centrale sau de executie sau din esaloane diferite dar cu subordonare de control sau de coordonare (protejare), pentru eliminarea conflictelor de interese.
Pentru eliminarea, scurgerilor de informatii judiciare in detrimentul anchetelor
penale (si nu numai) ori a riscurilor de formare a unor grupuri cu interese obscure fata de bunul mers al societatii, se impune dispunerea unor masuri ferme prin care sa se prevada ca cei ce activeaza, in structurile de ordine publica sau ale politiei judiciare, le este interzisa, sub sanctiunea excluderi din sistem, aderarea la diverse organizatii de tipul LOJELOR MASONICE sau MISA.