”Legea SIML” – Plătim ”tainul” peste rând la Washington!

Așa după cum dezvăluiam încă din 17 august, ministrul Apărării forțează adoptarea unui proiect de lege prin care să fie abrogată Hotărârea de Guvern nr.630/2018. Cea prin care era prevăzută achiziția prin licitație a unui ”sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” pentru suma maximă de 137 milioane euro. Numai că, după ce a fost desemnat câștigătorul de facto, o companie franceză care urma să livreze rachetele ”EXOCET” încadrându-se și în plafonul maxim financiar al tranzacției, asigurând totodată și contracte anexe offset extrem de importante pentru industria românească de armament, autoritățile de la București au schimbat brusc macazul.

Astfel că un prim pas a fost făcut prin mărirea sumei alocate acestei achiziții de la 137 milioane euro, la 200 de milioane! Astfel că ”aprobarea prealabilă a Parlamentului a fost transmisă către Ministerul Apărării Naționale în data de 15.09.2020, ca urmare a ședinței comune a Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului din data de 19.05.2020,  în care a fost prezentată scrisoarea Comisiilor pentru Apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 299 BP din 06.05.2020”.

Așa după cum se subliniază în expunerea de motive a Legii pentru realizarea ”Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare ” Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML). Însă de-abia din acest moment începe cu adevărat ”nebunia lui Ciucă”, ministrul Apărării insistând nu doar ca România să chetuiască 200 milioane euro în loc de 137, dar și să renunțe la condițiile offset! Cele ce ar fi adus alte milioane bune de euro la buget. Mai mult chiar, atât intervențiile părții franceze care a solicitat insistent lămuriri la cel mai înalt nivel pentru ce România renunță la un contract aflat într-o fază avansată a negocierii, cât și ”mirarea” altor miniștri ai Apărării din importante state occidentale prezenți la reuniunea informală de la Berlin nu au oprit însă Guvernul Orban să își asume atribuirea unui contract în sistem ”G2G”.

Direct către Guvernul Statelor Unite ale Americii. Aruncând astfel România într-un scandal internațional între marii jucători globali de pe piața industriei de armament. În timp ce declanșarea unei proceduri de infrigement împotriva României la nivelul Uniunii Europene se prefigurează deja la orizont. Și iată pentru ce publicăm astăzi cele mai importante ”expuneri de motive” ale schimbării de macaz a  Puterii de la București. Cea care își asumă astfel atribuirea unui nou contract de sute de milioane de euro nu prin licitație, ci direct către Washington. ”Casierie” la care, să nu uităm, ministrul Nicolae Ionel Ciucă a ajuns să plătească deja în avans sume uriașe, de ordinul a 500 de milioane de dolari, fără ca să i-o ceara barem cineva! Sau fără ca măcar aceste plăți înainte de termenele prevăzute să fie cuprinse în vreo înțelegere anume între părți.

 ”Fitilul” aprins de la Consiliul de Achiziții al MApN

Dar uite că dacă tot sunt date miliarde bune de euro din buget pentru înarmare, poate ar fi bine să afle fiecare contribuabil care este modul în care se face acest lucru, cu tot cu justificările oficialilor. Pentru că nu se dă nici cea mai mică derogare pentru construcția de școli, spitale sau autostăzi, cu totul altfel stau lucrurile în cazul contractelor ”G2G”, cum este cazul celor 200 milioane de euro fără alte taxe date direct Guvernului SUA. Principalele ”bla-bla”-uri din motivarea ”Legii SIML” fiind, ce-i drept, generalități de necontestat.

Cum ar fi faptul că ” pentru apărarea zonelor costiere și de Litoral împotriva amenințărilor navelor de suprafață este necesară existența în cadrul forțelor navale a unei capabilități credibile de disuasiune care să permită executarea acțiunilor militare în timp oportun, de pe întreg întinsul litoralului național, din poziții prestabilite sau neamenajate, ziua sau noaptea, indiferent de condițiile hidro-meteorologice, cu personal specializat instruit în folosirea în luptă a sistemului și cu baza de date a țintelor actualizată”. De asemenea, se știe și că ”în momentul actual, Forțele Navale Române au în înzestrare un sistem de patru instalații mobile de lansare cu o vechime de peste 30 de ani, de proveniență ex-sovietică, care sunt depășite din punct de vedere operațional și tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele și tehnica d eluptă a altor state membre NATO care ar putea acționa în spațiul Mării Negre/pe teritoriul național, având în vedere resursa de viață epuizată a rachetelor și a instalațiilor de lansare aferente, a căror modernizare nu este fezabilă”.

Deci este clar că Forțele Navale au nevoie de rachete moderne. Numai că pe baza acestor generalități unanim recunoscute, se anunță direct că ”modalitatea de realizare a Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață a fost aprobată prin Strategia de achiziție de către Consiliul de Achiziții al Ministerului Apărării Naționale. În urma analizei documentelor de program, reiese că singurul sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă modern, testat și livrat către forțe armate aliate , complet operațional, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile(NSM)”.

Acum, ”în urma analizei documentelor de program” să nu fi descoperit Consiliul de Achiziții al MApN că și armata fanceză sau cea germană ne sunt totuși aliate în cadrul NATO? Sau că prin abrogarea Hotărârii de Guvern 630/2018, ”anularea licitației pentru rachetele de coastă pentru a se acorda contractul direct Guvernului SUA crește costurile de achiziție cu 45% și văduvește industria națională de armament a României de contractele aferente offset”, așa cum a avertizat oficial compania franceză MBDA”?

Sau ”funcționărașii” de la Consiliul de Achiziții al ministerului să nu fi fost interesați nici măcar de ”analiza tehnică” specializată conform căreia ” racheta propusă de MBDA, EXOCET este net superioară celei alese de MApN, Naval Strike Missile (NSM), prin faptul că s-a dovedit eficientă în luptă și poate fi folosită în orice condiții de vreme. Rivala NSM nu a fost încă folosită în luptă, este ghidată în infraroșu și are nevoie să vadă ținta pentru a o distruge. Lucru imposibil în condiții de ceață densă sau ploaie torențială, fiind eficientă doar împreună cu un alt sistem, HARPOON de exemplu”.

Mai trebuie și un ”HARPOON” la NSM!

Drept urmare, dacă rachetele NSM vor fi achiziționate și ”nababul” Ciucă va obține plata – eventual în avans!- a 200 milioane euro, atunci ”specialiștii” MApN se vor trezi și vor observa și ei că acestea nu sunt îndeajuns. Și drept urmare ”inițiații sistemului” dau ca sigură varianta de lucru că deja se mai pregătește un moratoriu în vederea achiziției și a sistemelor ”HARPOON”, unele extrem de costisitoare chiar și pentru ”bugetul nelimitat” pus la dispoziția Ministerului Apărării Naționale!

Pentru că altfel, pur și simplu nu se poate îndeplini condiția expresă pusă chiar de Consiliul de Achiziții al MApN în ”Legea SIML” și care prevede expres că ” rachetele trebuie să fie folosite ziua sau noaptea, indiferent de condițiile hidro-meteorologice”!!! Păi și atunci cum facem, vorbește generalul Marian Hăpău – că tot este suspecat șeful DGIA de către americani că nu a raportat vizita incognito la Moscova! – cu omologii din fruntea Armatei Ruse să ne atace doar atunci când este senin și nu plouă sau este ceață? Ca să nu intre astfel la belea funcționarii MApN, ofițerii de informații ai DGIA care acoperă acest ”blat” și miniștrii guvernului Orban că dau peste 200 de milioane de euro pe niște rachete ce nu pot fi folosite conform condițiilor obligatorii de achiziție?

Doar un rând : 33 de rachete… 32…!

Deci în acest moment România riscă să fie prinsă în mijlocul unui uriaș scandal european doar pe baza ”analizei” Consiliului de Achiziții al MApN. Pentru că dacă situația ar fi fost pusă în discuția CSAT sau a altor organisme cu prerogative în domeniul securității naționale, ar fi fost informați poate și miniștrii că, de exemplu, partea franceză care a câștigat licitația pentru construcția a patru noi corvete și modernizarea fregatelor deja existente – adică toată flota militară a Forțelor Navale Române !- au informat că nu vor pune la dispoziție bazele proprii de date, ceea ce ridică mari semne de întrebare cum vor fi folosite rachetele americane NSM.

Dar deocamdată singura grijă a artizanilor ”Legii SIML” este cum să ajungă mai repede ”contribuția” la ”Casieria” de la Washington! Inclusiv prin legiferarea a tot felul de derogări financiare care să înlesnească deja tradiționalele ”plăți în avans” cu care i-a obișnuit generalul Ciucă pe producătorii americani. Și uite cum, ca să dăm doar un singur exemplu, ” se introduce derogare de la prevederile art.47, alin.(9) din Legea 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în vederea realizării achiziției pentru a se autoriza Ministerul Apărării Naționale să efectueze virări de credite de angajament/bugetare, între capitole bugetare și între programe, peste limita de 20% din prevederile capitolului bugetar, aprobate prin legea bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite și, respectiv, de 10% din prevederile programului, cu încadrarea în limitele maxime aprobate la nivelul unui an, care urmează a se suplimenta, cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice”.

Deci, Guvernul și Președinția Franței au protestat deja împotriva practicii guvernării de la București de a acorda toate marile contracte de înzestrare ale Armatei Române nu prin licitație, ci direct Guvernului SUA prin intermediul achizițiilor ”G2G”. De asemenea, la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene, ministrului Nicolae Ionel Ciucă i s-a atras fie și neoficial atenția că acest mod de a trata ”cu spatele” statele aliate europene în beneficiul strict al părții americane ar putea conduce la o nedorită declanșare a procedurii de infrigement.

Dar, cu tot acest scandal european gata să fie declanșat și oficial, MApN pomenește un singur rând despre adevărata miză a ”Legii SIML”. Una cu un ”total estimat : contravaloarea achiziției, fără TVA, a fost estimată la 200 milioane euro(echivalent USD), excluzând costurile privind participarea industrială, transport internațional, asistență tehnică, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție”. Și anume ”amănuntul” că ”pachetul SIML” conține doar 33 rachete! Din care una va fi ”epuizată” în cadrul procedurilor de probă. Astfel că la costul total se va adăuga plata muniției pe care MApN va fi obligat apoi să o cumpere pe alte milioane bune de euro!