Viorica Dinu si Ane Mary Antonella Costache reprezinta cea mai mare „captura” din lumea magistratilor facuta pana acum de catre procurorii anticoruptie. Care, totusi, sperau ca arestarea celor doua judecatoare spagare de la Tribunalul Municipiului Bucuresti sa ii conduca si spre „varful piramidei” coruptiei din justitia romana.
Totusi, pana acum, in plasa DNA nu au mai cazut si alti membri ai retelei, cu toate ca informatiile detinute confirma ca Dinu si Costache ar fi intretinut „relatii de afaceri” si la instantele superioare, din unele interceptari reiesind ca acestea s-ar fi „bagat” in combinatii pana la nivelul Curtii Supreme. Insa ancheta poate lua o cu totul alta intorsatura dupa ce magistratii care judeca acest dosar le vor audia atat pe cele doua, cat si pe complicii acestora, in sedinte secrete. Iar dupa cum sustin sursele noastre, printre „clientii” care ar fi apelat in trecut la judecatoarele spagare se numara si trei importanti oameni de afaceri. Care, probabil, tremura acum serios la gandul ca procurorii ar fi putut cadea la pace cu cele doua judecatoare aflate de atata vreme dupa gratii.
Cotizanti la reteaua TMB
Cele doua judecatoare sunt acuzate ca, impreuna cu avocatul Daniel Petre Costel si cu grefierul arhivar de la Tribunalul Bucuresti, Sorin Vasilescu, ar fi intemeiat o retea de coruptie judiciara si informatica, pentru a obtine importante foloase materiale. Iar la aceasta retea ar fi cotizat mai multi mituitori, judecati in diverse dosare penale, care dadeau spaga pentru a fi achitati, cumparand influenta celor doua judecatoare fie direct, fie prin interpusi. Insa, desi numarul „sentintelor trantite” de catre Viorica Dinu si Antonella Costache, dar si de catre alti judecatori suspectati ca le sprijineau pe cele doua este mult mai mare, procurorii au strans pana acum probe indubitabile doar in cazul lui Dinel Staicu. Cel care a cotizat pe doua filiere separate la aceleasi judecatoare, in schimbul achitarii sale. Totusi, din informatiile intrate in posesia noastra, in afara fostului finantator al Universitatii Craiova, si alti miliardari ar fi apelat la serviciile retelei de la TMB.
Racolati de ”sageti”
Unii dintre ei auzisera ca aici se poate rezolva orice dosar, daca dispui de „cascavalul” necesar, si au incercat sa le abordeze direct pe cele doua judecatoare. Insa alti importanti oameni de afaceri care aveau dosare pe rol au fost pur si simplu racolati de catre „sagetile” trimise la inaintare de catre Viorica Dinu si Antonella Costache. Astfel, dupa cum sustin procurorii, complicii Daniel Costel Petre, Daniela Petre, Angela Cirlan si Sorin Vasilescu „aveau intelegeri prestabilite si cu alte persoane, care ii ajutau sa identifice potentiali clienti”. Practic, judecatoarele si acolitii acestora isi alegeau de la televizor, din presa sau de pe holurile tribunalelor „victimele” cu bani, carora apoi le trimiteau mesaje ca i-ar putea scapa de „belele”, sumele solicitate in schimb fiind de la cateva sute de mii de euro in sus. Iar trei dintre cei care ar fi raspuns pozitiv la incercarea de racolare sunt potenti oameni de afaceri care acum urmaresc cu sufletul la gura mersul procesului. Mai ales ca audierile vor fi secrete…
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si, sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).
Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri si notari, pe principii de rudenie sau de grup nelegitim bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare nu sunt pusi sa plateasca daunele create).
Romania ca sa fie STAT de DREPT in stadiul in care se afla dupa 24 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor de mafie si a clasei politice esuate.