Instalatorul sistemului! Are 230 milioane pe țeavă!

În plină pandemie și sub mandatul lui Vasile Gim Apostol – acest ”No name” în lumea administrației centrale adus de pe plaiuri dâmbovițene- Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București s-a transformat în adevărata ”Mecca” a adevăraților băieți deștepți ai sistemului. Ai sistemului medical.. Acolo unde banii curg gârlă, de când cu COVID-ul, mai ceva decât la înzestrarea Armatei.

Iar după cum am dezvăluit în unele dintre ultimele ”lovituri”, multe contracte au fost ”ciupite” de la ASSMB, mai ales în domeniul IT, prin ”paravanele” create de impunerea a tot felul de ”condiționări unidirecționate”. Precum ”dreptul de proprietate intelectuală” a unui soft achiziționat inițial cu doar 8.600 lei, adică doar 1.776, 2 euro. Dar care a produs pe urmă contracte de miliarde… Însă toate aceste zeci de contracte intrate deja în ”malaxorul” procurorilor nu sunt decât niște ”resturi” cu care s-a încercat probabil să li se închidă gura unora. În timp ce adevăratul ”instalator al sistemului” tocmai ce are pe țeavă un contract de nu mai puțin 230.005.147, 2 lei.

”Servicii de mentenanță preventivă”!!!

Da, procedura de achiziție este încă una deschisă… Numai că structura contrainformativă care ”strânge lațul” monitorizării ”pușculiței” ASSMB a fost alertată de siguranța cu care la sediul UTI s-a deschis deja șampania. Una dintre companiile din componența holding-ului miliardarului Tiberiu Urdăreanu ”bifând” deja și acest contract…

Este vorba despre cel cu numărul de anunț CN 1031466, publicat la data de 22.06.2021, ora 01.37.00 și fără a prezenta nicio ”erată” oficială până la acest moment. Denumirea contractului fiind ” servicii de mentenanță preventivă, predictivă și corectivă, pentru spitalele aflate în administrarea ASSMB”.

Și chiar dacă până și mulți inițiați ai sistemului poate își închipuie că firma câștigătoare va angaja probabil vreo ”Mama Omida” ca să asigure ”mentenanța preventivă și predictivă” a instalațiilor din spitale,  aceștia nu s-au lămurit totuși pe deplin nici măcar după identificarea ”Codului CPV: 50700000 – 2 – servicii de reparare și întreținere a instalațiilor de construcții (Rev.2)”. Doar valoarea acestui ”banal” acord – cadru mai lămurind misterul : 230.005.147, 2 RON! Adică 50 milioane euro pentru o mentenanță ”preventivă și predictivă”! Bani care rămân în conturile companiei, dacă nu se sparge nicio țeavă în spitalele bucureștene!

Avem raportul!

Și cum la ”bursa sistemului” este dată deja ca sigură victoria ”slugii lui Coldea”, cum mai este echitat la acest nivel denunțătorul de serviciu Tiberiu Urdăreanu, a și fost întocmit de urgență un ”raport informativ” deja înaintat ”beneficiarilor finali”.

Și în care sunt documentate mai multe suspiciuni identifiate în ”punctajul” pentru licitația de 230 de milioane. Dar din care astăzi semnalăm doar câteva:

1.       Punerea într-o licitație comună a instalațiilor de utilizare specifică clădirilor uzuale (instalații sanitare, încălzire, electrice) cu instalațiile medicale specifice ( asimilate ca „dispozitive medicale” în legislație) alterează o concurență corectă și accesul companiilor specializate în domeniul instalațiilor pentru construcții deoarece acestea vor trebui să dețină autorizația specifică emisă de Ministerul Sănătății în domeniul „dispozitivelor medicale” și cerută în mod expres în caietul de sarcini. Acestea, indiferent de experiența lor în domeniu, nu vor putea participa la licitație deoarece vor trebui să se asocieze cu una din companiile care dețin această autorizație (foarte puține pe piață). Pentru a obține și deține această autorizație specifică trebuie să ai acceptul de lucru pe echipamentele uneia dintre aceste companii de dispozitive/fluide medicale. Această nevoie de asociere absolut necesară cu astfel de companii limitează drastic posibilitatea de ofertare a companiilor specializate în domeniul instalațiilor pentru construcții și deci concurența și respectiv prețul câștigător va fi alterat. Ideea de service și mentenanță la fluide medicale trebuie făcută independent, cu condiții specifice pentru astfel de instalații, având în vedere că trebuie păstrată o continuitate a contractului de service cu producătorul/executantul acestor instalații. Ideea de înlocuire permanentă a firmelor de mentenanță pentru aceste tipuri de instalații medicale este considerată o vulnerabilitate. Spitalele în mod individual trebuie să aibă responsabilitatea pentru aceste contracte având în vedere că știu cel mai bine istoricul și experiența în exploatare a acestor tipuri de instalații. Dacă totuși se doreau cuprinse într-o singură licitație, loturile trebuiau împărțite în tipuri de instalații și nu în număr de spitale ( instalații de utilizare și instalații medicale) pentru asigurarea unei concurențe adevărate.(…) Modul în care s-a conceput caietul de sarcini este în mod vădit restrictiv și poate afecta calitatea ofertelor cât și a prețului ofertat, fiind astfel una din găselnițele cu aparență legală.

2.Activități de service cerute prin caietul de sarcini pentru care nu se cer autorizațiile legale pentru astfel de activități. Una dintre cerințe PT – A1- ISCIR este „Autorizație de service, reparare pentru cazane cu puteri de max 400 kw și cazane abur cu debitul mai mic de 0,6 to/h.” Majoriattea spitalelor au echipamente care nu intră în domeniul acestei cerințe, ci în cadrul autorizației superioare acesteia, PT – C9 – ISCIR cu puteri mai mari de 400 Kw, mai greu de obținut de către companii. De asemenea, nu sunt asigurate legal activitățile cerute în caietul de sarcini în ceea ce privește și alte activități (repararea arzătoarelor, supapelor etc.). Aceste activități cerute în caiet nu se pot executa legal decât cu acest tip de autorizații (PT – C2,etc). Executarea acestor tipuri de lucrări fără aceste autorizații este contrară legii și pot pune în pericol exploatarea în regim de siguranță a acestor tipuri de instalații. Cerințele tehnice explicite cerute în caietul de sarcini sunt trunchiate și necorespunzătoare.

3. Caietul de sarcini (conceperea și filosofia lui) este nepractic și ineficient ca abordare și denotă o necunoaștere a domeniului și a situațiilor de lucru zilnice. Se licitează o manoperă de intervenție și supraveghere fără a se aborda problema costurilor materiale necesare (unele în regim de urgență pentru intervenții imediate). Nu s-a ales o variantă unitară de rezolvare, ci doar una trunchiată și fără eficiență. Acest lcuru s-a demonstrat și observat și în timpul derulării contractelor similare pe care ASSMB le încheiase în anii trecuți (2018 – 2020) cu companiile Primăriei Municipiului București și în care intervențiile se limitau la „constatări” generale și atât, având în vedere că problema răspunderii rezolvării problemelor apărute rămânea tot în seama unității sanitare”.

Pe ce se dau 50 milioane euro!

”4. Situații nerezolvate ca abordare în caietul de sarcini. Există o remarcă prin care se specifică ”ca în cazul în care nu se vor aloca fonduri necesare pentru contractele subsecvente, contractul poate fi întrerupt”. Ceea ce poate pune în pericol exploatarea activității spitalului. Ca urmare, spitalele vor trebui să renunțe la personalul propriu având în vedere încheierea acestui contract, pentru a nu se face dubla – plată pentru aceste servicii. În cazul unor situații în care autoritatea contractantă (bugetul local) nu va mai putea susține sumele necesare, spitalele vor rămâne practic fără personalul de exploatare și întreținere și vor rămâne în situația în care nu vor putea funcționa. Acest lucru esențial nu se ia în calcul și poate constitui o vulnerabiliatte majoră.

5. Necesarul de personal cerut prin caiet nu asigură în integralitate cerințele de exploatare a unităților sanitare. Nu se asigură fochiști, personal necalificat, operatori, etc. Caietul de sarcini nu s-a întocmit cu o consultare clară cu managerii pentru a stabili nevoile specifice și de asemenea nici listele de echipamente nu sunt conforme. Există spitale care au nevoi de exploatare în 3 schimburi iar în caietul de sarcini sunt cerute schimburi doar pe 2 schimburi.

6. Prețul estimat. Din analiza sumelor estimate în caietul de sarcini rezultă sume alocate în medie de cca 500.000 lei/lună pe unitate spitalicească. Comparațiile între nivelul financiar actual al contractelor încheiate individual de către unitățile sanitare și prestatori externi sunt încadrate la nivelul „de câteva ori mai mici”. Adică estimările sunt de câteva ori mai mari! Necesitatea stringentă o reprezintă investițiile concrete pentru fiecare unitate în parte, aplicate punctual pe nevoi. Aceste cheltuieli uriașe (cca 50 milioane euro) nu vor aduce nicio plusvaloare certă ci doar o „conservare” a acestei situații actuale a infrastructurii”.