Pentru a ajunge presedinte al celei mai mari banci detinute de statul roman, EXIMBANK, postura din care este cel mai bine platit bugetar, cu venituri lunare de peste 30.000 euro, Sorin Halalai si-a ascuns in CV experienta aproape penala acumulata ca angajat al unui infractor de frunte al sistemului bancar romanesc.
Caci, fapt mai putin stiut, Halalai a fost o buna perioada de timp angajat al bancherului Botea Ion Emil – condamnat in dosarul Banca Populara Romana. Colaborarea lui Sorin Halalai cu Botea Ion Emil – fost presedinte al Bancii Populare- s-a derulat in perioada 1999-2007, cand actualul presedinte al EXIMBANK a detinut functia de cenzor la societatea Interbrok SA. Pe langa compania selecta a lui Botea, Halalai a mai colaborat in firma Interbrok SA si cu Popescu Dumitru, unul dintre partenerii lui Sorin Ovidiu Vantu in firmele Gelsor.
Manipulari bursiere
Controlata majoritar de Botea Emil Ion si de partenerul lui SOV – Popescu Dumitru, societatea Interbrok SA a fost infiintata la finalul anului 1998 pentru a derula operatiuni de brokeraj. Dupa cateva luni, in conducerea firmei a fost cooptat Sorin Halalai, pe atunci asistent universitar la ASE, care a fost numit membru in consiliul de administratie cu functia de cenzor. In cadrul Consiliului de Administratie al Interbrok SA, Halalai a participat la luarea deciziilor impreuna cu Botea Ion Emil – actionar al firmei si cenzor, dar si cu Popescu Dumitru – actionar al firmei si administrator. In compania celor doi, Halalai a deprins atat de bine tainele manipularilor bursiere si ale intermedierilor financiare, incat in ianuarie 2002, dupa repetate sesizari, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis sanctionarea societatii Interbrok SA cu retragerea autorizatiei de functionare.
Adica firmei in care era cenzor Traian Sorin Halalai i s-a aplicat cea mai drastica decizie posibila, autorizatia de functionare a Interbrok SA nemaifiind recastigata apoi nici dupa contestatii. Cu atributii de control financiar intern derivate din functia de cenzor, Halalai nu a parasit firma dupa sanctiunea CNVM, ramanand in continuare pentru a mai incasa retributiile oferite de cei doi bancheri controversati care il angajasera. Fara autorizatie, firma a mai supravietuit o perioada, fiind probabil folosita ca vehicul pentru diverse tranzactii financiare operate de Banca Religiilor si de Banca Populara Romaneasca.
700 de miliarde de lei
Retragerea autorizatiei firmei Interbrok SA de catre CNVM nu a fost unicul incident la care cenzorul Sorin Halalai a fost partas. In 2005, la solicitarea Administratiei Financiare, societatea a fost bagata in insolventa pentru neplata unor impozite in cuantum de peste 16.000 euro. Cum intrarea in insolventa ar fi permis accesul unui lichidator la documentele contabile ale Interbrok SA, firma a evitat in ultimul moment procedura speciala, achitandu-si rapid datoriile catre stat. Din pacate pentru finantistul Halalai, activitatea in conducerea firmei Interbrok SA i-a fost curmata de procurorii si judecatorii care in mai 2005 i-au aplicat bancherului Botea Ion Emil prima condamnare, iar in 2006 o a doua pedeapsa de executare cu inchisoare. Ramasa fara finantele asigurate de fostul presedinte al Bancii Populare Romane, care intre timp falimentase aducand pierderi de 700 de miliarde de lei pentru 50.000 de deponenti, firma Interbrok SA a fost lichidata in octombrie 2007. Credincios insa fostilor sai angajatori, marele bancher de astazi Traian Sorin Halalai si-a mentinut pana la dizolvarea firmei statutul de cenzor.